LOADING...

Category "blog"

2aug.

Dezvoltarea comunităților reziliente

by Marian Constantin VASILE

Multă lume nu știe cu adevărat ce înseamnă reziliența, deși ar trebui ca acest termen să fie pe buzele tuturor, având în vedere provocările preconizate ale deceniilor care vor veni: pandemii, schimbări climatice, tehnologii ce vor schimba paradigmele sociale, migrații, crize economico-financiare ș.a.m.d. Nu sunt un tip pesimist, sunt realist, iar ”paza bună trece primejdia rea”.

 

Pentru a dăinui, prospera și a fi sustenabile, comunitățile trebuie să se descurce în orice situație, revenind rapid din condițiile critice de orice natură, cu ajutorul abordărilor și instrumentelor inteligente. Aceasta este în esență reziliența, iar pentru a întruni capabilitățile necesare este nevoie de multă competență și pregătire prealabilă.

 

În primul rând, trebuie pornit de la gestionarea serioasă și permanentă a acestui concept, alocând responsabilii și resursele dedicate implementării, făcând din reziliență un factor integrat și firesc al vieții, neforțat și nestresant, așa cum japonezii tratează cutremurele nenumărate cu care se confruntă. Este nevoie, de asemenea, de un plan de contingență, solicitat de standardul ISO 9001 de atâția ani… Câți pot spune însă că îi acordă atenția cuvenită? Planul de contingență presupune identificarea și implementarea din timp soluțiilor ce vor trebui aplicate în eventualitatea apariției situațiilor limită. De exemplu, un spital ar putea semna un contract cu o instituție vecină care dispune de un generator și ar putea deja construi instalația de racordare, pentru a fi folosită în scopul salvării vieții pacienților (ex. conectați la aparatele medicale) în cazul rămânerii totale în pană de curent.

 

Contrar părerii uniformizate a majorității, reziliența privește toate cadrele de viață și activitate ale comunităților:

  • Climatic, ex. vs. intemperii, deșertificare;
  • Economic, ex. vs. crize financiare și de resurse, diminuarea magnetismului localităților;
  • Social, ex. vs. crize psiho-emoționale în masă, emigrații masive;
  • Tehnologic, ex. vs. atacuri cibernetice, tehnologii disruptive;
  • Teritorial, ex. vs. modificare a structurii geologice (vezi cazurile Olandei sau Japoniei);
  • Administrativ, ex. vs. pierdere a competențelor și a oportunităților majore de finanțare convenabilă;
  • Politic, ex. vs. pierdere a credibilității și implicit a participării actorilor importanți la dezvoltare;
  • Ecologic, ex. vs. micșorare drastică a biodiversității (vezi cazul Germaniei);
  • Epidemiologic, ex. vs. paraziți eliberați din calotele glaciare topite. 

 

Pentru implementarea soluțiilor de gestionare a situațiilor de criză, este necesar a se realiza în prealabil o veritabilă sesiune de inginerie a cerințelor (i.e. disciplină existentă și aplicată riguros în unele companii și instituții), care să țintească implicit asigurarea rezilienței, ca parte integrantă a sistemelor vizate. Toate demersurile trebuie să pornească de la cunoașterea profundă a statu-quoului local și a ADN-ului comunitar (ex. formele de manifestare a mulțimilor sau apetență populației pentru folosirea tehnologiilor noi), în caz contrar soluțiile implementate pot fi sortite din start eșecului.

 

Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (instituție internațională importantă) pune accentul în primul rând pe următoarele caracteristici necesare asigurării rezilienței: adaptabilitate, robustețe, redundanță, flexibilitate, abilitate în alocarea resurselor, incluziune și integrare, specificând un mediu general propice pentru transpunerea în realitate:

  • Economic: diversitate sectorială și a competențelor, inovare, suport infrastructural;
  • Instituțional: viziune clară, resurse pentru sectorul public, colaborare administrativă multi-nivel, guvernare participativă;
  • Societate: incluziune, coeziune, rețele active, acces la servicii;
  • Mediu: dezvoltare sustenabilă, infrastructură adecvată și de încredere, resurse naturale disponibile.

 

Având în vedere era tehnologică în care ne aflăm și posibilitățile multiple de a satisface eficient cerințele asigurării rezilienței, este de la sine înțeles că e foarte util a fi folosite conceptele dezvoltării inteligente, cu soluțiile tehnologice și abordările inovatoare ale acesteia. Însă, trebuie ținut cont totodată și de minusurile aferente ale acestei dezvoltări, unul dintre acestea fiind dependența de circuitele electronice ce ar putea să nu funcționeze în anumite situații (ex. câmpuri electro-magnetice cu anumite configurații). Unele detalii sunt în acest blog ce l-am scris: idezvoltare.ro/dezvoltarea-inteligenta-conditie-pentru-asigurarea-rezilientei.

 

La final, subliniez faptul că multe orașe importante ale lumii și-au creat deja un Plan de Acțiune Integrat pentru Reziliență Urbană, ce definește viziunea pentru reziliență urbană, cadrul de lucru pentru laboratoarele ”vii”, foaia de parcurs pentru implementare, monitorizarea și evaluarea progresului, experimentele necesare, strategiile relevante și finanțările posibile. Un exemplu în acest sens este orașul Rotterdam: urbact.eu/sites/default/files/resilient_europe_rotterdam_action_plan_final.pdf.

 

26iul.

Simpozionul ”Dezvoltarea inteligentă, circulară și rezilientă”, Arad, iulie 2020

by Marian Constantin VASILE

Simpozionul ”Dezvoltarea inteligentă, circulară și rezilientă, necesitate a deceniului 2021-2030” de la Arad din 03 iulie 2020 a reprezentat pentru mine o excelentă experiență, chiar dacă vremurile de restriște cauzate de virusul COVID-19 ne-a impus să fim un număr limitat de oameni în sală și să purtăm mască, cu excepția lectorilor.

În cadrul acestui eveniment binevenit, la care am răspuns pozitiv cu plăcere, am vorbit despre noile paradigme conform cărora orașele României e necesar să se dezvolte.

Feedback-urile primite au fost foarte bune, așa că am fost mulțumit pentru aportul cu care am putut contribui la dezvoltarea municipiului reședință de județ de pe Mureș.

Mulțumesc pentru invitație dlui. Dorin Stanca, președintele Board-ului Consultativ Arad și Bibliotecii Județene Arad „Alexandru D. Xenopol” pentru găzduire.

 

4mai

Experiența hackathon-ului EUvsVirus 2020

by Marian Constantin VASILE

Mi-am făcut puțin timp să scriu despre experiența hackathon-ul EUvsVirus, desfășurat între 24-26 aprilie 2020, o inițiativă utilă și frumoasă, organizată de Comisia Europeană în scopul identificării comunitare a unor noi soluții de combatere a efectelor crizei multisectoriale COVID-19 și încurajării conlucrării cetățenilor și instituțiilor din Uniunea Europeană pe termen scurt, mediu și lung.

 

Evenimentul a reunit aproape 21.000 de participanți și 2150 de proiecte, unele create de la zero în acel weekend, iar altele demarate în prealabil. Mai multe detalii interesante despre obiectivele hackathon-ului și categoriile de depunere a proiectelor puteți găsi pe website-ul oficial: euvsvirus.org.

 

Eu și partenerul meu, Dan Bugariu – amândoi ”provocați” și de alte activități în această perioadă – am participat în competiție pentru un dublu motiv: acumularea de experiență și lansarea ”la apă” a conceputului nostru, precum și – în primul rând de fapt – accelerarea demersurilor proprii de operaționalizare a Platformei pentru Inteligență, Reziliență și Sustenabilitate (PIRS). Lucram deja de 4 săptămâni împreună la această platformă națională, însă sporadic, pentru a contura viziunea și misiunea acesteia, modelul de activitate (aka. business model) și alte aspecte asociate. Astfel, hackathon-ul a reprezentat pentru noi o bună oportunitate de împinge lucrurile înainte.

 

Un sumar al proiectului pe care l-am înaintat comisiei de jurizare îl puteți vizualiza în aplicația DevPost: devpost.com/software/pirs-platform-rtpuy5. Website-ul demonstrator (incipient) se află aici: pirs.ro.

 

Întreprinderile nostre în cadrul hackathon-ului a fost pornit de la zero: ideea de proiect (ajustată în așa fel încât să fie fezabilă pentru un singur weekend), validarea ideii printr-un mini-sondaj de opinie, aspectele administrative (de ex. cumpărarea domeniului și crearea sitului web), arhitectura aplicației, conceptul bazei de date, prezentările video și textuale ș.a.

 

Având în vedere că PIRS își propune – drept una dintre misiuni – standardizarea și certificarea ”participanților” la dezvoltarea modernă a României, Dan și eu ne-am dorit să implementăm în acel weekend un meta-model de organizare a viitoarei bazei de date pentru gestionarea: soluțiilor, cetățenilor implicați, specialiștilor, organizațiilor, comunităților, furnizorilor de tehnologie și servicii moderne, administrațiilor publice, unităților administrativ-teritoriale și alte.

 

Mă bucur că am venit cu ideea și am schițat o bază de date inteligentă, bazată pe principiile naturii, validate de-a lungul miliardelor de ani ale Terrei. Consider că acest meta-model poate fi folosit în viitor într-un mod foarte versatil – de ex. cu ajutorul inteligenței artificiale – pentru a determina relații, identifica numitori comuni și efectua procesări ale celor 4 categorii de entități propuse: umane, organizaționale, contextuale și sisteme produs-serviciu. Fiecare entitate se va baza pe un set de atribute care țin de ADN (organizează informația), celule / componente (organizează ”viața”) și organism (organizează interesele și personalitatea). Notă: din lipsă de timp, demonstratorul implementat în proiect a ținut cont doar parțial de acest concept nou.

 

Printre alte task-uri, ocupându-mă de partea administrativă a echipei și relaționarea cu organizatorii evenimentului, pot să spun că mi-a plăcut mult atmosfera, organizarea și discuțiile purtate pe Slack. Antrenarea energiilor acestui hackathon a fost impresionantă, nobilă și roditoare. Din câte am înțeles, a fost cea mai mare inițiativă de acest gen din UE.

 

Chiar dacă echipa PIRS nu s-a numărat printre câștigătorii hachathon-ului, totuși sunt optimist că rezultatele muncii noastre constituie un stâlp trainic pentru construirea platformei PIRS, atât de necesară pentru dezvoltarea unei Românii aliniată nevoilor și necesităților mileniului al III-lea.

 

Felicitări tuturor participanților și câștigătorilor hackathon-ului! Sunt convins că soluțiile identificate vor aduce un plus în bunăstarea și reziliența Uniunii Europene.

17mart.

Dezvoltarea inteligentă, condiție pentru revenirea rapidă din situațiile critice

by Marian Constantin VASILE

Dezvoltarea inteligentă nu este un lux, ci o cerință obligatorie pentru garantarea rezilienței.

Toate organizațiile vorbesc astăzi despre ”intrarea în online”, în contextul pandemiei COVID-19, adică fac eforturi pentru trecerea muncii din spațiul fizic în spațiul digital, fie el standard, augmentat sau virtual.

Înțeleg această febrilitate, impulsionată de necesitatea asigurării continuității activităților publice, private, civice și educaționale. Aceste soluții trebuiau însă gândite și implementate mai demult, dacă tot am discutat intensiv despre reziliență în urma furtunilor ultimilor ani, adică despre acea capacitate a organizațiilor de a-și reveni rapid din situațiile critice. Asigurarea rezilienței unei comunități trebuie să trateze în egală măsură caracterul epidemiologic, climatic, economic, social, tehnologic, teritorial, administrativ, politic și ecologic, pentru că toate aceste planuri existențiale sunt – că vrem, că nu vrem – corelate și se influențează reciproc, mai ales în această eră a globalizării. Și asta, mai ales dacă privim în față riscurile majore cu care se confruntă deja umanitatea: lipsa resurselor, crize economice, exoduri, schimbările climatice, cataclisme ce se produc regulat (confirmate științific), conflicte armate, tehnologie scăpată de sub control și altele.

În cazul de față, cei nepregătiți vor încropi sau achiziționa soluții digitale / inteligente ”ad-hoc” sau ”de cârpeală”, nicidecum nu vor implementa sisteme optime integrate, care ar necesita timp și expertiză pentru întreprinderea a unei analize atente asupra sistemelor existente, a celor necesare în viitor și a posibilităților de compatibilizare a acestora, adică să aplice o inginerie a cerințelor profesionistă (notă: ingineria cerințelor este o disciplină recunoscută).

Bineînțeles, o abordare și mai înțeleaptă ar fi să pornească de la o includere matură a conceptelor dezvoltării inteligente în strategiile de dezvoltare, fie ele publice și private. Acest fapt deoarece transformarea tehnologică și a paradigmelor e necesar a fi realizată în mod profesionist și multidisciplinar, implicând administratori publici, ingineri, sociologi și psihologi (fiind vorba de apariția unor noi comportamente și pericole), ecologi, avocați ș.a.m.d., aceasta trebuind să fie pregătită temeinic și proiectată în etape pe următorii 10-20 de ani. O astfel de abordare ar implica nu numai aplicații software, ci și alte sisteme inteligente complexe care ar ajuta la bunul mers al activităților locale: drone (ex. pentru monitorizare la distanță, acces versatil în zone limitative, transport, intervenții în spații toxice / periculoase), roboți sociali (ex. în spitale), ceasuri turistice/sociale inteligente (ex. cu funcție ”găsește-mă, m-am pierdut”), platforme blockchain (ex. pentru asigurarea încrederii fără a fi necesară prezența fizică), mecanisme crow sourcing (ex. pentru colectarea facilă sau urgentă a sumelor de bani și a informațiilor necesitate de anumite situații), Internet of Things (ex. pentru acționarea și controlarea la distanță a obiectelor fizice), servicii Cloud (ex. pentru ca utilizatorii să nu aibă nevoie de computere personale puternice și a putea plăti exact pentru cota de folosire), vehicule autonome (fără șofer), rețele de senzori și actuatoare ș.a.

Totuși e bine și acum, în ceasul al 12-lea, ca organizațiile publice și private să înceapă demersurile pentru definirea unor asemenea strategii și pentru implementarea acțiunilor necesare.

Un exemplu de set de soluții pentru sectorul public este cel pe care l-am propus pentru dezvoltarea inteligentă a Timișoarei: www.idezvoltare.ro/program-pentru-dezvoltarea-timisoarei. Acesta cuprinde o multitudine de instrumente care pot susține continuitatea activităților locale în condițiile limitării contactului fizic între actorii comunității: aplicație pentru depunerea și rezolvarea actelor online, platformă integrată pentru colaborarea interdepartamentală în interiorul administrației publice, aplicație pentru sondarea populației, aplicație pentru facilitarea economiei partajate (”sharing economy”), platformă pentru internaționalizarea afacerilor autohtone, aplicație multivalentă de mobilitate pentru telefon mobil, detecție automată a defecțiunilor și a citirii contoarelor în rețelele edilitare, irigare inteligentă automatizată a spațiilor verzi, platformă HoReCa pentru sincronizarea stimulatorie a cererii cu oferta, sisteme e-sănătate și tele-medicină, aplicație pentru monitorizarea în timp real a folosirii capacităților spitalicești, platforme e-învățare și e-educație, platforme e-cultură, aplicație dedicată asigurării la distanță a serviciilor pentru categoriile speciale de cetățeni și turiști (ex. persoane cu dizabilități sau în vârstă), aplicație modernă pentru distribuirea cunoașterii și a informațiilor către populație (ex. alerte și atenționări), facilități pentru auto-organizare și crowd sourcing ș.a.

În ceea ce privește companiile private, tot pentru aceleași rațiuni de limitare a întâlnirilor față în față, reducerea costurilor, eficientizarea activităților și creșterea performanțelor există deja pe piață și se folosesc:

Mai adaug că puține instituții publice din România s-au pregătit pentru astfel de situații limită precum cea generată de pandemia COVID-19, implementând – conștient sau inconștient – soluții care să reducă contactul direct între rezidenți. De exemplu:

  • primăria comunei Ciugud din județul Alba a implementat deja și dat în folosință un sistem e-învățare în școală;
  • primăria municipiul Timișoara, instituțiile subordonate și societățile din care consiliul local face parte facilitează online / electronic: sesizări cu geo-localizare, depunere și rezolvare a unor acte (prin aplicația mobilă ”Primăria Timișoara” – funcționează cu unele sincope), vizualizare patrimonială și plăți de taxe și impozite (aplicația ATLAS – cu tehnologie veche, dar funcțională) și plata parcării;
  • primăria municipiului Cluj-Napoca a introdus un sistem online de preluare și distribuire internă spre rezolvare a cererilor rezidenților (notă: sistemul se va transforma într-o hologramă, proiectul fiind deja demarat), precum și alte facilități online;

Dacă veți căuta pe internet astfel de soluții în administrațiile publice locale din România, din păcate nu veți găsi prea multe (exceptând sistemele de plată online).

Știu antreprenori autohtoni care au dezvoltat soluții inteligente / digitale ca cele amintite mai sus, dar care se confruntă cu probleme financiare acute din lipsă de contractare. Nu mai detaliez că există mulți furnizori redutabili de soluții dedicate pe piața internațională, deci ofertă este…

Așadar, sper să ne trezim și să știm ce e făcut în următoarele decenii, dacă vrem să întâmpinăm pregătiți provocările de toate felurile care se întrevăd.

PS: Mai jos găsiți un exemplu de sistem redutabil (IBM) pentru managementul situațiilor de urgență, implementat deja în mai multe orașe ale lumii. Se observa clar cât de mult ajută soluțiile inteligente integrate atunci când se produc evenimentele nedorite. Un astfel de sistem poate fi folosit cu succes și în cazul pandemiilor. E bine să conștientizăm acest lucru… și să influențăm / acționăm fiecare în sensul implementării acestuia în comunitățile noastre.

23feb.

Măsuri anti-emigrare

by Marian Constantin VASILE

Este îngrijorător faptul că tot mai mulți tineri pleacă sau se gândesc să plece din România, mai ales coroborând acest fenomen cu sporul natural negativ al țării noastre. Iată câteva articole în acest sens: link1, link2 și link3.

 

În ultima vreme, m-a frapat numărul tinerilor cunoscuți ce părăsesc țara, unii fiind îndemnați chiar de părinții acestora – ex. unul dintre directorii apreciați ai unei instituții publice mi-a relatat nu demult că și-a îndemnat copilul să plece, pentru a se forma într-un mediu mai civilizat și evoluat.

 

Acum două săptămâni, un director și un manager de multinaționale mi-au dezvăluit că intenționează să părăsească România, dar nu înainte de a candida la alegerile locale, pentru a încerca să schimbe în bine unitățile administrativ-teritoriale din care fac parte. Aliniat la această intenționalitate, tot mai mulți apropiați mi-au destăinuit că doresc să participe la îmbunătățirea vieții comunităților locale, dar că nu identifică pârghiile necesare pentru a se implica.

 

Una dintre concluziile pe care le-am desprins este că, pentru a reține cetățenii ”acasă”, nu este suficient să le asigurăm condiții bune de trai (care oricum niciodată nu pot fi satisfăcute complet), ci este important ca aceștia să se simtă parte a unui tot, a unei societăți unite ce întrevede direcția bună de dezvoltare a localității în care trăiește sau activează, statu-quo cu care voiește să se mândrească. Mai mult, cetățenii doresc să fie respectați, cooptați în deciziile administrative, motivați, valorificați pentru ceea ce sunt, sprijiniți în inițiativele proprii, implicați în acțiunile comunitare și, în definitiv, să se simtă împliniți prin ceea ce fac.

 

Este astfel nevoie de sporirea sentimentului de apartenență și mândrie locală (ex. cu ajutorul tradițiilor și a brandurilor locale – vezi Festivalul Untold din Cluj-Napoca), de un sistem valori compatibil cu ADN-ul comunitar local și care să fie cu adevărat aplicat și ”trăit”, de o cultură înaltă care să satisfacă și să motiveze eul cetățenilor atenți la propria evoluție (n.a. nu mă refer aici doar la cultura de natură artistică), de implicarea reală a cetățenilor într-o ”mare familie” – prin instruire, informare (inclusiv punerea la dispoziție a datelor deschise), consultare, co-creare, facilitare a barcamp-urilor autonome și alte metode guvernare participativă.

 

Sub auspiciile tehnologizării și ale globalizării, conștiința individuală și colectivă a populației s-a ”trezit” mai mult sau mai puțin și nu mai încape în matca existentă acum câteva zeci sau sute de ani.

 

De aceea, demnitarii și administratorii publici sunt datori să trateze problematica reținerii ”acasă” a populației – îndeosebi a celei tinere (mai curioasă, nerăbdătoare, cutezătoare, dinamică și informată – inclusiv cu știri false) – dintr-o perspectivă mult mai amplă. Aceștia trebuie să folosească studiile profesioniste existente sau să comande altele specifice (ex. Studiu despre tinerii din România. 2018 / 2019), să definească pragmatic și ambițios o viziune / o strategie / un plan de acțiune, să adopte o abordare integrată & multidisciplinară și să implementeze în mod competent demersurile convenite, implicând toate organizațiile de profil care pot ajuta în acest sens (unele pro-bono, fiind cointeresate, ex. universitățile).

 

Conform lucrărilor științifice de specialitate, comunele / orașele / județele e nevoie a fi gestionate de către administrațiile publice prin prisma integratoare a următoarelor roluri, toate relevante pentru asigurarea sustenabilității (având importanță în atragerea și reținerea capitalului uman):

  • strateg,
  • reglementator,
  • promotor,
  • gazdă, inclusiv pentru turiști și persoanele cu activități temporare / aflate în tranzit,
  • organism centrat pe nevoile și interesele rezidenților,
  • investitor, inclusiv în abilități și expertiză,
  • conector,
  • administrator digital și
  • furnizor și consumator de date.

Luând în discuție – spre exemplificare – ultimul rol menționat, acela de furnizor și consumator de date, este clar că acesta este crucial pentru orice tânăr dornic de cunoaștere și afirmare, orice persoană motivată să contribuie la bunăstarea comunității locale sau orice rezident care dorește să întreprindă o afacere privată (fie el cetățean sau organizație).

 

Dacă e să ne referim în cele ce urmează la Timișoara, există o strategie pentru tineret validată în anul 2014 și un Consiliu Consultativ pe Probleme de Tineret, dar personal nu am identificat ecourile unor acțiuni majore cu privire la acest segment demografic. Fundația Județeană pentru Tineret Timiș ne-ar putea preciza mai multe despre eficiența și impactul acestora, fiind o organizație ce derulează proiecte specifice. Notă: câteva dintre activitățile FITT sunt menționate în emisiunea TVR Timișoara din data de 11 februarie 2020 dedicată subiectului emigrării tinerilor (începând cu minutul 37:12), emisiune la care am participat și eu.

 

Pentru a elucida cu onestitate situația migrării populației locale, se pot realiza diverse analize comparative, precum cea care vizează municipiile Timișoara și Cluj-Napoca, luând în considerare indicele de magnetism calculat în anul 2017 de Banca Mondială, trendul populației cu domiciliu, a numărului de angajați sau cel al turiștilor (vezi www.idezvoltare.ro/program-pentru-dezvoltarea-timisoarei, slide-urile 4 și 5), existența bugetării participative (Timișoara – nu, Cluj Napoca – da), feedback-ul societății civile și a mediului de afaceri cu privire la susținerea asociațiilor și a firmelor etc.

 

Dacă se dorește o analiză și mai în profunzime, e nevoie să fie identificate așteptările cetățenilor cu privire la dezvoltarea locală, a căror satisfacere influențează direct sau indirect rămânerea rezidenților în localitate. Pentru Timișoara, studiile doctorale pe care le-am întreprins din a doua jumătate a anului 2018 arată că timișorenii își doreau/doresc un oraș sustenabil, verde & ecologic, digital și axat pe informații & cunoaștere (în această ordine, ultimele trei caracteristici fiind practic la egalitate). În ceea ce privește pilonii inteligenți, cei mai importanți au fost numiți de către timișoreni a fi: guvernarea, mediul, mobilitatea și economia (în această ordine, ultimele trei fiind comparabile ca scor obținut). În acest caz, inteligența pilonilor nu presupune doar utilizarea tehnologiilor moderne, ci comportă de asemenea centrarea pe rezidenți și abordarea locală adecvată (ex. conform ADN-ului identitar și pregătirii populației locale) pentru asigurarea beneficiilor vizate.

 

Astfel, guvernanții locali și naționali ar trebui să țină cont de aceste doleanțe specifice timișorenilor (și altele identificate prin intermediul studiilor de specialitate), pentru că, până la urmă, percepția de îndeplinire sau nu a acestora determină decizia localnicilor de a rămâne sau nu în Timișoara.

 

În final, enumăr câteva dintre măsurile locale care pot fi implementate pentru asigurarea condițiilor de trai ale cetățenilor, sporirea sentimentului de apartenență și motivarea-implicarea acestora:

 

  1. Guvernare: sisteme e-Guvernare, plăți electronice și digitale, sondaje online (decizionale), facilități fizice și digitale pentru co-creare, website modern pentru primărie (cu motoare de căutare inteligente), furnizare a datelor deschise utile rezidenților de orice fel, bugetare participativă (vezi proiectul-pilot implementat în Cluj-Napoca – solicitat de cetățeni – privind amplasarea pubelelor inteligente) ș.a.;

 

  1. Economie: incubatoare de afaceri cu facilități atractive, platformă dedicată pentru colaborarea cu firmele (inclusiv unele servicii gratuite), scheme de ajutor, spații de cazare pentru angajații externi (ex. implementate în PPP), oferirea datelor deschise folositoare mediului de afaceri, încurajarea economiei partajate (”shared economy”), internaționalizarea afacerilor autohtone ș.a. (notă: Cluj-Napoca deține cu 40.000+ mai mulți angajați decât Timișoara);

 

  1. Mobilitate: sistem inteligent de transport (cu toate aspectele implicate), flotă modernă de transport, centre și zone intermodale de transport veritabile, parcări suficiente și/sau inteligente (inclusiv în afara orașului și de-a lungul inelelor de circulație), sisteme convenabile pentru închirierea bicicletelor (notă: nu doar pentru 1h cum este în Timișoara), prioritate pentru transportul în comun, transport școlar în condiții de siguranță care să acopere toate cartierele, aplicație inteligentă pentru telefon mobil (inclusiv pe platforme tip Google) ș.a.

 

  1. Clădiri și infrastructuri publice: locuințe ANL (oferite conform unor condiții demografice și de specializare strategice), rețele de termoficare și apă-canal moderne (inclusiv cu funcțiuni inteligente pentru asigurarea optimizărilor de orice fel), piețe comerciale cu dotări moderne, străzi echipate multivalent pentru asigurarea tuturor tipurilor de activități (comerciale, turistice, de agrement etc.), clădiri publice echipate corespunzător pentru interacțiunea cu cetățenii ș.a.

 

  1. Mediu înconjurător: spații verzi în toate cartierele (irigate inteligent), ecosisteme simbiotice artificial-naturale ergonomice și cu efecte sociale-psihologice considerabile, colaborarea cu ONG-urile dedicate protecției mediului, eliminarea poluării de orice fel (ex. olfactive, fonice), asigurarea curățeniei în spațiile publice, facilitarea economiei circulare (notă: creează job-uri noi) ș.a.;

 

  1. Turism (inclusiv rezidenții beneficiază): branduri turistice de anvergură, card turistic (pentru transport, cumpărături, acces public etc.), ceasuri inteligente turistice, info-centre dotate modern, parcuri de distracție, aplicație turistică inteligentă pentru telefon mobil, ecrane de informare și operațiuni utile, platformă de facilitare a activităților HoReCa ș.a.;

 

  1. Sănătate și sport: spitale moderne și fără riscuri de contaminare, sisteme e-sănătate și telemedicină (inclusiv parteneriate cu spitale din străinătate), îngrijire la domiciliu, platformă pentru servicii medicale voluntare, beneficii pentru atragerea și reținerea celor mai buni medici, facilități și programe sportive de masă, platformă pentru trai sănătos (ex. sfaturi pentru nutriție oferite de parteneri) ș.a.;

 

  1. Educație: clădiri primitoare pentru orice activitate educațională (inclusiv mai multe grădinițe), sisteme e-Educare și e-Învățare (vezi soluția comunei Ciugud din județul Alba), programe de deschidere a orizontului tinerilor (ex. Eurodyseey), burse școlare (inclusiv cu susținerea mediului de afaceri), încurajarea învățământului dual, transport școlar atractiv, sisteme de reconversie profesională (în parteneriat) ș.a.;

 

  1. Apartenență, cultură, artă etc: identificarea și valorificarea ADN-ului identitar în toate activitățile locale (inclusiv considerând trendurile), susținerea brand-urilor autohtone (ex. prin concursuri cu premii), amenajarea și dotarea de ultimă generație a teatrelor și cinematografelor, încurajarea manifestărilor culturale locale, integrarea reală a minorităților, modernizarea clădirilor și facilităților comuniste ș.a.;

 

  1. Condiții de trai și siguranță: posibilități multiple de petrecere a timpului liber (pentru toate vârstele), oferirea facilităților moderne în spațiile publice (ex. WIFI, încărcare telefoane, iluminat adaptiv), asigurarea accesibilității pentru toți rezidenții la serviciile publice (ex. persoane cu dizabilități / seniori în baza unor aplicații pentru telefon mobil), dispersia uniformă a facilităților publice, asigurarea condițiilor de siguranță vs. infracțiuni / risc de accident pietonal / instabilitate copaci și clădiri, sisteme de alarmare în cazuri critice ș.a.;

 

  1. Populație și societate civilă: platformă de identificare a oportunităților de dezvoltare personală, distribuirea cunoașterii, stimularea colaborării și creativității & inovării sociale, atragerea și păstrarea talentelor, educarea atitudinilor civice și sustenabile (ex. prin intermediul gamification), operaționalizarea reală a consiliilor consultative de cartier și de specialitate, implementarea metodelor de guvernare participativă, valorificarea informațiilor venite din partea populației, aplicație pentru colaborarea cu asociațiile de proprietari ș.a.

Mai multe detalii despre astfel de măsuri și soluții concrete puteți găsi aici: www.idezvoltare.ro/program-pentru-dezvoltarea-timisoarei.

 

În concluzie, reținerea și distribuirea uniformă a populației în localitățile României în această eră a globalizării ce impune lupta pentru resursele de orice fel (inclusiv umane), necesită o viziune multilaterală, integrată și ambițioasă, bazată pe analizarea și înțelegerea profundă a fenomenului emigrației și care să fie implementată programatic și pragmatic, împreună cu toate organizațiile co-interesate.

 

29ian.

Prezentarea publică: O nouă viziune pentru Timișoara (video)

by Marian Constantin VASILE

Evenimentului public pe care l-am organizat la Timișoara în data de 20 ianuarie 2020 este redat în cele ce urmează.

În cadrul acestuia, mi-am prezentat viziunea pentru dezvoltarea Timișoarei, bazată pe patru piloni: noutate, continuitate, potențial și participare. Bineînțeles, prezentarea a reprezentat o sinteză și nu o expunere completă a tuturor aspectelor implicate.

Sper ca perspectiva mea de dezvoltare a Timișoarei să constituie un factor de inspirație pentru actorii societății civile, astfel încât să întărim sau să inițiem parteneriatele care sunt necesare pentru implementarea proiectelor vizate și să accelerăm evoluția urbei în care trăim.

E necesar să prindem din urmă celelalte orașe ale țării care demonstrează un trend ascendent pronunțat, orașe în care implicarea voluntară a cetățenilor, ONG-urilor, mediului de afaceri și universităților este la cote înalte, fiind deopotrivă stimulată și susținută de administrațiile publice locale ale acestora.

 

În primă parte a evenimentului:

  • am argumentat motivația pentru organizarea acestui eveniment;
  • am prezentat pe scurt potențialul de dezvoltare a Timișoarei;
  • am întreprins o analiză comparativă a Timișoarei în relație cu municipiile Cluj-Napoca și Oradea;
  • am descris rezultatele cercetărilor doctorale efectuate în Timișoara, incluzând așteptările cetățenilor.

 

 

În a doua parte, am prezentat cei patru piloni ai abordării, viziunea, misiunea, prioritățile și principiile declanșatoare, beneficiile întrevăzute, precum și obiectivele, direcțiile și măsurile generale de dezvoltare.

 

 

Partea a treia a constituit o incursiune în esența celor 13 piloni de dezvoltare propuși, într-o manieră aerisită – folosind în primul rând imagini.

 

 

În partea a patra am descris formatul celor 13 piloni de dezvoltare și detalii de conținut pentru trei dintre aceștia, pe ariile: mobilitate, energie și clădiri / spații / infrastructură / utilități publice.

 

 

La final, pe parcursul ultimei părți, am reliefat câteva dintre soluțiile inteligente & sustenabile implementate în orașele lumii (inclusiv România), împreună cu beneficiile acestora și potențialul cert de recuperare a investițiilor aferente. De asemenea, am prezentat oportunitățile și capacitățile suplimentare create de guvernarea participativă, una dintre metodele excelente (chiar unice) de a accelera dezvoltarea urbană într-un mod sănătos și atractiv.

 

 

PS: O parte a materialului scris pe care l-am folosit în cadrul evenimentului se găsește aici: www.idezvoltare.ro/program-pentru-dezvoltarea-timisoarei.

 

22ian.

Propunere pentru îmbunătățirea performanței Colterm S.A.

by Marian Constantin VASILE
7 comments

Un prieten din liceu și un coleg din PLUS m-au întrebat zilele trecute care cred că sunt soluțiile pentru scoaterea societății Colterm S.A. din situația critică în care se află. De aceea m-am decis să scriu acest articol-blog.

 

Ce trebuie știut de la bun început – pentru a fi corecți în raționament – este că societatea Colterm S.A. a pornit pe drumul retehnologizării de ani de zile, însă mai are multe și complexe aspecte de îmbunătățit. Va fi nevoie de radiografierea profesionistă și publicarea transparentă a situației societății, definirea unei strategii vizionare și transpunerea competentă a acesteia în practică. Câteva exemple privind dotarea cu tehnologie modernă sunt:

  • sistem SCADA (control de supraveghere și achiziție de date) parțial implementat;
  • camere de comandă & control digitalizate în CET-uri;
  • unități de producție automatizate (gestionate de un singur operator);
  • cazane retehnologizate atât pentru cărbune cât și pentru gaz;
  • aplicații digitale pentru managementul incidentelor & managementul operațiunilor de mentenanță;
  • 3 centrale de cartier cu co-generare (ce produc căldură și curent) etc.

 

În privința măsurilor punctuale de îmbunătățire, consider că sunt necesare cel puțin următoarele demersuri:

 

  • susținerea în continuare a implementării proiectelor cu fonduri europene deja demarate (în orice fază ar fi acestea) în scopul retehnologizării CET-urilor, a rețelei de transport & distribuție și a societății în sine;

 

  • obținerea sprijinului guvernamental pentru investiții și funcționare (au existat probleme în acest sens în ultimii ani, dar consider că o abordare mai transparentă ar crește șansele de accesare a acestor fonduri);

 

  • implementarea contorizării inteligente, pentru automatizarea activităților aferente – ex. citire la distanță a contoarelor / facturare automată (ex. beneficii: reducerea numărului de angajați Colterm), obținerea și compilarea de informații precise pe diverse categorii geografice și funcționale – inclusiv pentru facturarea cu acuratețe a consumului (ceea ce ar spori suplimentar încrederea clienților și ar ajuta la retenția sau atragerea acestora), luarea celor mai bune decizii de optimizare investițională / operațională și reducerea a cheltuielilor în baza informațiilor digitale disponibile în timp real (atât pentru Colterm, cât și pentru clienți);

 

  • continuarea implementării sistemului de contorizare individuală cu distribuție pe orizontală (doar în câteva zeci de blocuri există în acest moment) – ceea ce va conduce la fidelizarea clienților și reducerea energiei termice consumate de aceștia;

 

  • implementarea completă a sistemului de detectarea automată la distanță a defecțiunilor prin montarea de senzori în punctele cheie ale rețelei de termoficare, ceea ce va conduce la identificarea imediată a problemelor și intervenția reparatorie relativ-exactă (locație) – toate acestea determinând în timp o eficientizare a prețurilor la clienți și a cheltuielilor pentru Colterm; notă: a fost implementată parțial această soluție (prin conducte preizolate cu fire de detecție), dar sistemul de detecție a defecțiunilor nu funcționează din cauza întreruperilor pe anumite zone în care nu există fire de detecție;

 

  • implementarea completă și integrată a controlării & comandării la distanță a centralelor de cartier (pentru a lucra fără operator) și a rețelei de termoficare (ex. prin extinderea sistemului SCADA existent) pentru eficientizarea tuturor activităților și reducerea cheltuielilor de funcționare;

 

  • implementarea mai multor stații de co-generare și vânzarea energiei electrice în cantități mai mari către comunitatea locală (prin promovare profesionistă și apel la atitudine civică) sau pe piața liberă – aceste venituri vor susține cheltuielile de investiții și funcționare; notă: Colterm tocmai a implementat astfel de soluții în 3 din cele 7 centrale de cartier existente la momentul de față;

 

  • implementarea soluțiilor dedicate folosirii surselor regenerabile de energie (ex. solară, geotermală, biogaz, biomasă) pentru uz propriu sau stimularea agentului termic – această măsură va conduce la reducerea considerabilă a costurilor / cheltuielilor pentru Colterm, dar și pentru clienți (în timp); nota1:, Colterm a implementat și pus deja în funcțiune o centrală de cartier care este folosită pentru producția apei calde menajere folosind energie solară; nota2: există o temă de proiectare pentru folosirea apei termale de către Colterm, dar în 2019 existau probleme privind dreptul de exploatare a pânzei freatice termale;

 

  • construirea unui incinerator ecologic de deșeuri FINALE (care nu mai pot fi folosite în economia circulară) și a unui digestor aerob & anaerob (pentru obținerea biogazului, în colaborare cu Aquatim) în scopul obținerii și valorificării energiei pentru stimularea agentului termic – soluția va conduce la reducerea cheltuielilor Colterm; notă: un studiu de fezabilitate trebuie să se fi finalizat de curând în Colterm, care să indice cea mai bună soluție pentru a valorifica deșeurile din punct de vedere energetic;

 

  • implementarea unei stații de pompare a apei calde, plasată la mijlocul Timișoarei, dedicată eficientizării transportului și distribuției energiei termice către toate cartierele Timișoarei (mai ales cele din nord) – soluția va conduce la reducerea cheltuielilor pentru Colterm; notă: nu cred că se justifică investiția într-un CET Nord pentru Timișoara (așa cum doresc unii angajați ai societății), în condițiile unei rețele de termoficare ce ar fi recondiționată & izolată termic și ale existenței stației de pompare amintite;

 

  • implementarea de recuperatoare de căldură în procesul de producție a energiei termice, care sunt inexistente în momentul de față (pentru că necesită investiții mari) – ar determina eficientizări masive; notă: probabil că aceste recuperatoare ar putea fi implementate cu fonduri nerambursabile sau în parteneriat cu alte firme private, care să își recupereze în timp investiția și să obțină profit;

 

  • implementarea unui sistem de calculare în timp real a tuturor indicatorilor de stare și performanță (nu numai a unei părți a indicatorilor operaționali), astfel încât să fie facilitată luarea celor mai bune decizii pentru intervenție și îmbunătățire;

 

  • optimizarea organigramei și a fluxurilor de activitate ale Colterm folosind recomandările specialiștilor (vezi măsurile generale propuse mai jos);

 

  • instruirea personalului (inclusiv prin accesarea fondurilor europene specifice); notă: știu sigur că unii angajați (ex. angajați noi) ai societății primesc sarcini și inclusiv răspundere legală pentru care nu posedă competență și nici nu beneficiază de mentorat din partea colegilor;

 

  • îmbunătățirea contractelor de prestări servicii și achiziție produse (ex. cărbune sau gaz, în relație cu puterea calorică / preț / timpi de livrare etc.);

 

  • implementarea unui sistem integrat ERP care să înglobeze și să coreleze toate sistemele / aplicațiile digitale actuale și viitoare, pentru o mai bună gestiune a resurselor materiale, umane, financiare ș.a.m.d.

 

 

Iată măsurile generale propuse:

  • realizarea unui audit extern de către specialiști (inclusiv internaționali), la care aș participa personal (am condus multiple audituri în companiile multinaționale, atât în departamentele operaționale, cât și în cele suport); acest audit ar trebui să ia în considerare inclusiv studiile existente realizate pentru Colterm (ex. cel executat de AMET în anul 2016 cu privire la identificarea și analizarea pierderilor energetice); obținerea unui set de recomandări din partea specialiștilor;

 

  • publicarea rezultatelor auditului în mod transparent (către societatea civilă și potențialii parteneri) pentru clădirea încrederii pe termen lung în privința acțiunilor întreprinse;

 

  • conturarea a 3-4 direcții generale de acțiune (cu fișă de risc pentru fiecare, incluzând riscul rezidual rămas după implementarea măsurilor), care să intre în consultare publică largă și sinceră, pentru atragerea sprijinului comunității locale în privința viitoarelor acțiuni preconizate;

 

  • efectuarea unui sondaj de opinie pe cartiere și agenți economici / instituții publice / alte organizații, astfel încât să poată fi realizată o personalizare geografică și funcțională a viitoarelor soluții;

 

  • colaborarea reală cu Asociația pentru Managementul Timiș (AMET), Institutul de Energii Regenerabile, universitățile și celelalte organizații de profil, pentru a obține expertiză și recomandări suplimentare, inclusiv în perspectiva unor parteneriate pe termen lung;

 

  • realizarea unei analize cost-beneficiu profesioniste pentru măsurile ce ar urma să fie implementate (optimizări, echipare și dotare, construcții etc.) în urma colectării recomandărilor specialiștilor și a compilării rezultatelor consultării publice;

 

  • identificarea ratei de returnare a investiției (ROI) pentru fiecare din măsurile ante-menționate;

 

  • explorarea tuturor surselor aducătoare de venituri proprii, în mod autonom, ex. stații de cogenerare pentru producerea și vânzarea de curent electric (există deja, dar prea puține), surse regenerabile (ex. biogaz, biomasă, energie solară sau geotermală – Timișoara fiind pe o pungă de apă termală, e adevărat însă că nu la temperaturi foarte ridicate) sau economie circulară (valorificarea tuturor resurselor Colterm în circuit pseudo-închis și încasarea banilor pentru deșeurile nefinale, de ex. care sunt pretabile unor întreprinderi ca și materie primă); notă: cenușa ultra-fină de electrofiltru se valorifică deja prin vânzarea către o fabrică de ciment, cealaltă cenușă și zgura fiind doar depozitate la Utvin, nefiind astfel incluse în economia circulară;

 

  • crearea de scenarii profesioniste în baza prognozelor de debranșare și a analizelor comerciale & de marketing care să vizeze trendurile probabile de reținere a clienților și de (re)cuplare a rezidenților de orice fel (ex. cetățeni, instituții publice, fabrici);

 

  • definirea unui plan de acțiune / îmbunătățire, bazat pe priorități și eșalonare în timp, precum și crearea unei echipe multidisciplinare pentru implementare (de tip task force);

 

  • stabilirea de parteneriate pe termen lung cu companiile private (parteneriate private-private sau publice-private), ex. pentru realizarea de investiții comune și împărțirea profitului (o variantă ar fi în sensul implementării economiei circulare pe toate palierele) sau pentru obținerea de know-how, capacități suplimentare de intervenție / lucru, resurse inaccesibile în mod individual ș.a.m.d.; nota1: există deja unele colaborări cu Aquatim și Retim, dar acestea e necesar a fi extinse, ex. cu Aquatim pentru exploatarea nămolului din stațiile de epurare & obținerea biogazului, iar cu Retim pentru exploatarea și valorificarea energetică a deșeurilor (a fost deja preluată fosta stație de sortare a deșeurilor a Retim începând cu luna noiembrie 2018); nota2: din păcate, firma International Recycling Energy S.A. în care Colterm era acționar este în faliment, iar această firmă ar fi putut să fie valorificată în multiple forme de parteneriat;

 

  • implementarea planului de acțiune / îmbunătățire și raportarea regulată a progresului (inclusiv către comunitatea locală în mod transparent), în baza unui set de indicatori de performanță definiți fără echivoc în prealabil;

 

  • atragerea societății civile în tot acest proces de reabilitare a societății Colterm S.A., prin câștigarea încrederii (vezi mai sus) și oferirea de perspective pe termen mediu și lung, ex. făcând apel la nedecuplarea cetățenilor / organizațiilor de la sistemul centralizat de termoficare (sau chiar recuplarea acestora) și cumpărarea de energie electrică de la Colterm, eventual obținerea de donații prin metoda crowdfunding într-o fază mai târzie (când au fost produse rezultate demonstrabile prin intermediul planului de acțiune / îmbunătățire);

 

Soluțiile tehnice amintite se aplică deja în alte state / orașe, ajutând la optimizarea activităților (ex. producerea, transportul și distribuția energiei termice), precum și a costurilor și cheltuielilor generale. Este, de asemenea, de la sine înțeles faptul că toate soluțiile adoptate ar trebui să fie ecologice.

 

În orice caz, toate eforturile întreprinse vor trebui canalizate în așa fel încât să se alinieze la ambițioasa inițiativă ”A European Green Deal, luând în considerare recomandările Comisiei Europene precum folosirea apei termale (vezi aici), având în vedere că nu peste mult timp vom fi nevoiți să renunțăm la folosirea cărbunelui.

 

PS1: În caz că nu am folosit termenii și conceptele tehnice exacte în descrierea de mai sus, este pentru că nu sunt specialist / expert în domeniul energetic, însă imaginea de ansamblu asupra situației îmi permite să fac aceste propuneri personale pentru îmbunătățirea Colterm.

PS2: Unele din informațiile tehnice prezentate mai sus au fost identificate la finalul anului 2018 în cadrul studiilor doctorale proprii, fiind posibil ca acesta să fi evoluat între timp într-un sens sau altul.

 

Mai jos atașez câteva clipuri sugestive pentru articol.

 

 

3ian.

Managementul inteligent al deșeurilor

by Marian Constantin VASILE

În ultimul an, au existat numeroase discuții cu privire la gestiunea deșeurilor în Timișoara. Chiar dacă există contracte în vigoare de colectare și transfer al acestora către deponeul ecologic de la Ghizela (județul Timiș), totuși este bine să privim și în viitor, înspre ceea ce am putea întreprinde pentru a depăși complet și în mod sustenabil problemele cu care ne confruntăm zi de zi, etalând soluțiile inteligente care sunt deja implementate în orașele lumii.

 

Așadar, încep cu prezentarea unei variante de colectare a deșeurilor cu ajutorul mașinilor dedicate, înzestrate cu macarale pentru ridicarea containerelor poziționate sub pământ: link1. Această abordare asigură:

  • protecția mediului,
  • operarea mașinilor cu un singur angajat (reducând costurile),
  • manipularea containerelor fără contact uman (evitând accidentele și infectarea în unele cazuri),
  • sterilizarea containerelor,
  • compactarea deșeurilor,
  • economisirea spațiului urban util,
  • rezistența la intemperii / foc / vandalism ș.a.m.d.

 

O altă soluție tehnologică este aceasta: link2 (sau link3), care pune la dispoziție containere inteligente ce reduc substanțial numărul de autovehicule colectoare, numărul de ore lucrate de angajații firmelor de salibritate, timp, resurse (ex. combustibil sau piese de schimb) și bani. Aceste containere sunt

  • dotate cu senzori de umplere și GPS,
  • alimentate cu energie solară,
  • securizate (ex. în caz de declanșare a incendiilor interne),
  • conectate la distanță,
  • integrate în sistemul centralizat de management (inteligent) și
  • capabile să compacteze de la 5 până la 8 ori mai mult deșeu – determinând astfel mai puține halte pentru golirea acestora de către mașinile de salubritate și mai puține transporturi către deponeul ecologic regional/județean (sau incinerator sau compostor, după caz).

În România, tehnologia amintită anterior este folosită în proiectul-pilot de la Cluj-Napoca: link4. Acest municipiu deține totodată și o hartă digitală publică pentru vizualizarea pozițiilor actuale și a istoricelor de traseu ale mașinilor de salubritate: link5.

Avantajele amintite mai sus sunt compilate sugestiv în acest clip: link6, tehnologia respectivă fiind indicată ca reducând costurile de colectare a deșeurilor și emisiile de dioxid de carbon cu până la 55%.

 

O soluție mai futuristă, care implică investiții mai mari în infrastructură este următoarea: link7 (Australia), link8 (Suedia) Aceasta presupune existența unei rețele subterane de transport al deșeurilor, care acționează sub presiune de aer. Avantajul soluției – bazată pe automatizarea pseudo-completă a sistemelor – este în primul rând:

  • eliminarea factorului uman și a autovehiculelor utilizate pentru colectarea individualizată a deșeurilor, dimpreună cu neajunsurile asociate acestora: erori umane, nevoie de instruire, trafic, noxe, combustibil consumat, costuri de mentenanță Toate acestea înseamnă reducerea cheltuielilor de operare și recuperarea investiției în timp.

Alte avantaje ale acestei soluții sunt:

  • operarea silențioasă și
  • etanșarea completă a întregului proces de gestiune a deșeurilor – reducând astfel fenomenele de vandalizare, împrăștiere la intemperii și răspândire a bolilor, precum și poluarea accidentală sau în formă continuată (ex. olfactivă).

 

Până și în țările mai puțin civilizate se pune problema schimbării paradigmei de management al deșeurilor, cu ajutorul Internet of Things pentru monitorizarea în timp real a umplerii containerelor și optimizarea rutelor de colectare cu autovehicule dedicate: link9.

 

Bineînțeles, implementarea sistemelor mai sus amintite este insuficientă fără educarea rezidenților cu privire la manipularea corectă a deșeurilor proprii, fie ei persoane sau organizații.

 

PS1: Referitor la reciclare voi posta un blog altădată, fiind un subiect cu totul aparte, care ține inclusiv de implementarea economiei circulare, o abordare critică pentru protejarea planetei și susținerea durabilă a activităților umanității.

 

PS2: Mai jos listez în format vizual și clipurile menționate în blog.

29dec.

Beneficiile soluțiilor inteligente

by Marian Constantin VASILE
1 comments

Simt că e momentul să explic mai îndeaproape beneficiile soluțiilor inteligente pentru dezvoltarea orașelor și regiunilor. Fac acest lucru pentru că tendința cetățenilor este adesea de a subestima sau chiar blama aceste soluții ”ale viitorului”, sub pretextul nepotrivirii cu cerințele și nevoile curente ale comunităților din care aceștia fac parte.

Avantajele soluțiilor inteligente sunt uneori mai puțin vizibile, însă pot determina efecte pozitive semnificative, de impact, pentru o societate care se dorește a fi sustenabilă. În numeroase cazuri, costurile de implementare ale acestora sunt mai mici decât cele corespunzătoare soluțiilor tradiționale, conducând totodată la eficientizări financiare considerabile.

Să luăm un exemplu simplu. Un coleg m-a întrebat nu demult în cel fel cred că ar putea fi rezolvată lipsa terenurilor de sport puse la dispoziția cetățenilor din Timișoara. I-am oferit un răspuns pe loc, aparent nesatisfăcător în primă fază. Și anume, i-am răspuns că – inițial – soluția ar trebui să consiste în implementarea unei aplicații inteligente cu ajutorul căreia să poată fi efectuate următoarele operațiuni: vizualizarea ocupării și rezervării terenurilor (în prezent, respectiv în viitor), rezervarea efectivă a terenurilor (și anularea rezervărilor), identificarea sportivilor doritori să folosească în comun terenurile (ex. altă echipă de fotbal), trimiterea de feedback cu privire la starea terenurilor către administrația publică ș.a.m.d. O astfel de aplicație ar costa de la câteva mii la câteva zeci de mii de euro în funcție de facilitățile oferite, bugetul investit fiind mult mai mic în comparație cu costurile de amenajare sau implementare ale unor terenuri de sport suplimentare (minim câteva zeci, respectiv sute de mii de lei per teren). Avantajul imediat ar fi că aplicația ar putea afișa în orice moment indicatori de stare și performanță variați, de exemplu:

  • gradul de folosire a terenurilor, pe diverse categorii: cartiere, intervale orare, tip de sport practicat, număr mediu de sportivi care ocupă un teren ș.a.;
  • numărul de cereri de rezervare respinse, din lipsă de disponibilitate sau capacitate;
  • numărul de reclamații cu privire la starea terenurilor;
  • numărul de sincronizări pentru folosirea în comun a terenurilor etc.

Astfel, această aplicație ar susține Primăria Municipiului Timișoara în adoptarea deciziilor optime pentru rezolvarea necesităților și problemelor cu privire la: cartierele în care e necesar a fi construite terenuri noi, locațiile unde se pretează instalarea nocturnelor, terenurile obligatoriu a fi recondiționate având în vedere multiplele reclamații, particularitățile campaniilor de promovare ce trebuie întreprinse pentru utilizarea eficientă a terenurilor ș.a.m.d. Sportivii ar putea să opteze pentru a se antrena pe terenurile mai puțin ocupate ale cartierelor adiacente. Societatea civilă ar putea să vizualizeze transparent și în timp real graficele de folosire a terenurilor, exercitând o presiune pozitivă și rațională asupra administrației publice pentru luarea de măsuri. Există și alte avantaje, pe care nu le voi detalia în cele de față. În felul acesta, prin punerea la dispoziție a unei aplicații inteligente – relativ ieftine – pentru gestionarea terenurilor sportive publice, primăria ar optimiza intervențiile proprii în domeniu, sportivii ar opta convenabil între facilitățile existente, iar societatea civilă – preocupată de sănătate, mișcare și petrecerea timpului liber – ar deveni un partener constructiv în rezolvarea problemelor și necesităților curente – putând participa inclusiv cu finanțări private pentru anumite obiective.

Un alt exemplu privind utilitatea aplicării soluțiilor inteligente este descris în acest blog: www.idezvoltare.ro/utilitatea-solutiilor-pentru-dezvoltare-urbana-inteligenta.

Este de la sine înțeles că soluțiile inteligente sunt reprezentate nu doar de aplicațiile software, ci și de clădirile automatizate, sistemele pentru mobilitate / iluminat / încălzit / irigat / producere a energiei / reciclare / etc., dispozitivele digitale publice, platformele pentru colaborarea intra- și inter-instituțională / facilitarea accesului la serviciile spitalicești / încurajarea economiei partajate / promovare modernă  ș.a., toate dotate cu ”inteligență”.

Aceste soluții ”ale viitorului” ar trebui în fapt să fie soluții ale prezentului, pentru a determina caracteristicile, interacțiunile și efectele necesare dezvoltării accelerate și sustenabile a comunităților noastre, în baza următoarelor beneficii:

  • interconectare;
  • integrare;
  • eficientizare și optimizare în termeni de funcțiuni oferite, timp, spațiu, costuri și calitate;
  • valorificarea oportunităților (ex. identificându-le prin intermediul analizelor avansate de date);
  • transparentizare;
  • asigurarea repetabilității proceselor și a aplicării ”aceleiași măsuri” pentru toți rezidenții și vizitatorii;
  • sporirea încrederii și atragerea resurselor, capacităților și fondurilor dinspre partenerii privați;
  • facilitarea dezvoltării soluțiilor private, prin punerea la dispoziție a datelor / proceselor / standardelor deschise;
  • responsabilizare socială prin promovarea argumentată a obiceiurilor sănătoase;
  • educarea și integrarea socială prin utilizarea unor facilități prietenoase și atractive (ex. gamification);
  • protecția mediului, prin reducerea folosirii resurselor și desfășurarea activităților în limitele strict necesare;
  • limitarea efectelor negative în lanț, prin aplicarea mentenanței predictive în sistemele publice;
  • asigurarea rezilienței multidisciplinare susținute de interconectarea, automatizarea și înzestrarea cu inteligență a sistemelor;
  • îndeplinirea unor activități ce se pot realiza doar folosind tehnologiile de ultimă generație (ex. acționarea la distanță sau în zone greu accesibile recurgând la drone);
  • promovarea indirectă și directă a orașelor și regiunilor, prin creșterea rating-ului general al acestora și oferirea de soluții atractive & prietenoase.

PS: Mai jos am atașat câteva clipuri exemplificatoare pentru acest blog.

8dec.

Implementarea platformelor e-sănătate în Timișoara

by Marian Constantin VASILE

Din câte știu, spitalele din Timișoara au implementat în foarte mică măsură sau deloc platforme de tipul e-sănătate. Și aceasta chiar dacă suntem în secolul XXI, iar aceste soluții se folosesc peste tot în lume.

Corectați-mă, dacă greșesc. Nu mă refer aici la informațiile și serviciile ce sunt asociate cardului național de sănătate.

Soluțiile e-sănătate pot fi implementate de către administrația publică locală, în colaborare cu Ministerul Sănătății și respectând reglementările Uniunii Europene (ex. GDPR). Sunt convins că cheltuielile nu ar fi prea mari.

Mă refer la posibilitatea cetățenilor cu probleme de sănătate de a face rezervări online, de a schimba în mod securizat mesaje și documente cu medicii specializați / alocați, de a-și crea propria listă digitală de acțiuni medicale ce trebuie parcurse (listă supravegheată inclusiv de medici – în unele cazuri), de a plăti electronic, de a solicita ajutor pe tabletă când se află în paturile de spital (ex. pături, apă, sprijin pentru deplasare). De adăugat este că toate aceste facilități digitale (preferabil inteligente, adică pe un palier superior de funcționare) pot să fie susținute inclusiv cu dispozitive fizice de monitorizare și intervenție la distanță, ex. brățări cu senzori și actuatoare.

Iată aici câteva clipuri edificatoare:

3dec.

Rezolvarea lipsei locurilor de parcare în Timișoara

by Marian Constantin VASILE

Ne tot plângem că nu avem suficiente parcări în Timișoara sau că mașinile parcate pe stradă sufocă fluiditatea traficului. Haideți să vedem însă ce soluții convenabile există deja pe piață.

Știu ce veți spune unii dintre voi, că administrația publică locală nu are capacitatea și resursele necesare pentru a implementa astfel de proiecte. Pentru fiecare provocare există totuși cel puțin o soluție. De exemplu, a) consumul energetic poate fi susținut (parțial) din surse regenerabile, b) costurile publice de implementare pot fi relaxate prin crearea de parteneriate public-private avantajoase.

Notă: Pentru prima soluție de mai jos, structura metalică poate fi ”îmbrăcată” estetic, pentru a fi în consonanță cu arhitectura locului.

25nov.

Ce este și cum se implementează un oraș circular?

by Marian Constantin VASILE

Un oraș circular este un oraș care își recirculă și revalorifică toate resursele proprii, în bucle închise, aplicând în mod permanent și generalizat principiile economiei circulare, atât pentru mediul public, cât și pentru cel privat. De aceea, un oraș circular este un oraș sustenabil prin definiție.

Economia circulară este bazată în primul rând pe proiectarea & transpunerea ecologică în realitate a produselor / serviciilor / proceselor / modelelor de activitate și asigură:

  • competitivitatea, autonomia, reziliența multisectorială în fața timpurilor disruptive care stau să vină, sustenabilitatea pe termen lung;
  • managementul circular al tuturor resurselor (teren, materiale, energie, apă, subansamble, produse, infrastructură, bunuri și informații);
  • păstrarea, creșterea și (re)utilizarea valorii intrinseci și extrinseci a tuturor resurselor (notă: tot ce există în jurul nostru are o valoare generală, care reprezintă mult mai mult decât o valoare financiară).

Mai multe detalii despre economia circulară se găsesc în articolul: www.idezvoltare.ro/ce-inseamna-cu-adevarat-economia-circulara.

Multe din obiectivele menționate anterior pot fi susținute – dar nu acoperite complet – de soluțiile orașelor inteligente, pentru mediile public și privat, care implică:

  • Digitalizarea, omniprezența, valorificarea cunoașterii și talentelor, sustenabilitatea;
  • Interconectarea și integrarea a toate și tot;
  • Guvernarea participativă, tehnologiile transversale înalte, optimizarea activităților și a traiului.

Aceste deziderate de inteligență urbană se realizează prin implementarea principiilor declanșatoare (ex. specializare inteligentă, automatizare, economie partajată, co-creare, auto-organizare, Totul ca Serviciu / XaaS) cu ajutorul tehnologiilor declanșatoare (ex. Cloud, Date Mari, conectivitate de bandă largă, dispozitive mobile, senzori).

Conform [1], următoarele cerințe sunt esențiale pentru obținerea statutului de oraș circular:

  • Producția de energie este locală și regenerabilă;
  • Sistemele de mobilitate sunt ecologice și partajate;
  • Clădirile / infrastructurile fizice sunt eficiente, modulare, reconfigurabile, partajate și proiectate pentru demontare;
  • Logistica inversă (i.e. colectarea produselor ieșite din uz) facilitează reutilizarea, repararea și re-manufacturarea;
  • Instrumentele digitale facilitează partajarea și recuperarea bunurilor;
  • Activele / produsele / serviciile sunt concepute pentru a fi partajate, închiriate sau recuperate cu ușurință;
  • Bio-economia se realizează prin fermele urbane și valorificarea deșeurilor / produselor secundare organice;
  • Producția este încurajată în bucle valorice locale și simbioză industrială.

Șapte strategii sunt necesar a fi folosite, în mod combinat, în activitatea de zi cu zi a orașelor circulare [2]: (1) optimizarea, (2) localizarea, (3) adaptarea, (4) înlocuirea, (5) regenerarea, (6) partajarea și (7) închiderea buclelor.

Implementarea orașelor circulare se face în principal pe următoarele paliere [3]:

  • Eliminarea, încă din faza de proiectare, a deșeurilor și poluării
    • Evitarea creării deșeurilor – materialele pot fi reutilizate, reciclate sau compostate;
    • Utilizarea spațiului neexploatat în piețele publice, clădiri, mijloace de transport;
    • Producerea de energie regenerabilă,
  • Păstrarea produselor / materialelor / serviciilor în utilizare și menținerea valorii acestora
    • Reutilizare, reparare, recondiționare;
    • Accesibilitate în moduri noi asupra spațiilor / serviciilor / produselor, de ex. partajare și conectivitate;
    • Planificare urbană bazată pe fluxul materialelor.
  • Regenerarea sistemelor naturale
    • Nutrienții valoroși se întorc în natură;
    • Aerul, apa, solul se îmbunătățesc în oraș și în zona metropolitană.

Etapele administrative în care trebuie intervenit pentru a asigura circularitatea în orașe sunt: planificarea, proiectarea, implementarea, accesarea, operarea și întreținerea [3].

Câteva exemple de soluții din lumea largă privind demersurile pentru implementare a orașelor circulare se găsesc pe website-ul prestigioasei Fundații Ellen MacArthur [4], precum: dezvoltarea pieței materialelor circulare (Austin), oferirea suportului de afaceri IMM-urilor pentru aplicarea economiei circulare (Londra), realizarea achizițiilor publice conform principiilor economiei circulare (Toronto), crearea cadrului de monitorizare & măsurare a activităților publice și private pentru transformarea într-un oraș complet circular (Peterborough).

 

Bibliografie:

[1] European Investment Bank, „The 15 circular steps for cities”, Dec 2018, disponibilă online: www.eib.org/attachments/thematic/circular_economy_15_steps_for_cities_en.pdf

[2] CircularCitiesHub, „Circular Cities: strategies, challenges and knowledge gaps”, Jun 2017, disponibilă online: www.circularcitieshub.com/wp-content/uploads/2017/06/Circular-Cities-Strategies-Challenges-and-Knowledge-Gaps-Page.pdf

[3] Ellen MacArthur Fundation & ARUP, „Circular economy in cities: Project Guide”, Mar 2019, disponibilă online: www.ellenmacarthurfoundation.org/assets/downloads/CE-in-Cities-Project-Guide_Mar19.pdf

[4] Ellen MacArthur Fundation, „Circular Economy in Cities: Case Studies”,  https://www.ellenmacarthurfoundation.org/our-work/activities/circular-economy-in-cities/case-studies.

9iul.

Utilitatea soluțiilor pentru dezvoltare urbană inteligentă

by Marian Constantin VASILE
1 comments

Un jurnalist m-a întrebat odată: Marian, crezi că oamenii din România vor înțelege de ce sunt utile soluțiile inteligente pentru dezvoltare, având în vedere că există atâtea alte probleme legate de lucrurile „normale”: gropi, deșeuri, insecuritate ș.a.m.d.? Eu i-am răspuns că DA, în măsura în care le vom explica simplu toate avantajele acestor soluții. Și i-am oferit următorul exemplu (detaliat în cele ce urmează):

O aplicație inteligentă de mobilitate urbană pentru telefon mobil poate susține următoarele operațiuni: alegerea rutei optime (ex. în funcție de timp sau trafic), rezervări la distanță, identificarea locurilor de parcare, vizualizarea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice, verificarea disponibilității și a timpilor de așteptare a mijloacelor de transport public (autobuze/troleibuze, vaporașe, biciclete ș.a.), diverse notificări de interes pentru utilizatori (auto-configurabile), posibilitatea de a trimite informații de la locul faptei cu privire la accidente sau ilegalități comise, plată electronică etc. Toate aceste facilități ar conduce în mod categoric către următoarele efecte pozitive:

  • descongestionarea traficului, pentru că populația va opta pentru alegerea celor mai rapide și sigure vehicule: biciclete publice, mijloace de transport în comun, mașini personale etc.;
  • reducerea noxelor, efectelor de seră și a poluării fonice cauzate de trafic;
  • reducerea cheltuielilor de transport, atât publice, cât și private;
  • reducerea numărului de accidente pentru toți participanții în trafic (șoferi, bicicliști, motocicliști, pietoni, pasageri ai transportului în comun ș.a.), prin evitarea supraaglomerării anumitor rute;
  • descongestionarea mai rapidă a zonelor afectate de accidente, prin participarea comunității la oferirea informațiilor în timp real către centrele de comandă;
  • combaterea comiterii ilegalităților în trafic, prin trimiterea de către cetățeni a informațiilor și probelor text/audio/video către poliție;
  • sprijinirea indirectă a economiei, prin eliminarea timpilor morți și a întârzierilor profesionale nepermise;
  • reducerea stresului și a tensiunilor sociale, creșterea confortului și a condițiilor de trai;
  • calcularea unor indicatori de performanță cu ajutorul aplicației și a sistemelor inteligente de transport, care să favorizeze îmbunătățirea continuă a mobilității urbane și adoptarea obiectivă și optimă a deciziilor aferente de către factorii politici și administrativi;
  • susținerea dezvoltării altor aplicații inteligente, utile din punct de vedere economic și social pentru comunitatea locală, prin furnizarea datelor deschise și a interfețelor de programare (API) de către aplicația în discuție;
  • și altele.

O astfel de aplicație ar trebui bineînțeles să se bazeze pe hărți digitale în timp real, lățimi de bandă suficiente pentru transmiterea datelor și sisteme inteligente funcționale, prin dotarea cu inteligență (ex. senzori și transmițători) a flotei de transport în comun, parcărilor, șoselelor (inclusiv cele care sunt mai puțin circulate), bicicletelor și scuterelor publice etc., precum și interfațarea cu alte sisteme specializate (ex. pentru rezervare la distanță sau plată electronică). Unele module sunt prezente deja în orașele mari ale României, însă este nevoie ca ele să funcționeze impecabil, să fie interconectate și totodată integrate într-o platformă generală pentru mobilitate, la care să adere și aplicația de mobilitate vizată.

Se poate ca aplicația să fie creată de furnizori privați de soluții generale, la care să fie conectate soluțiile publice locale, însă în acest caz intră în discuție dependența față de acești furnizori. Un exemplu în acest sens este Google, care pune la dispoziție o aplicație dedicată performantă, ce integrează de asemenea alte facilități de interes, de ex. turistice și de business.

Iată un exemplu vizual simplu al unei asemenea aplicații despre care vorbesc:

(sursă imagine: https://placesjournal.org/article/mission-control-a-history-of-the-urban-dashboard)

și câteva referințe:

31ian.

Ce înseamnă cu adevărat Economia Circulară

by Marian Constantin VASILE
7 comments

Economia Circulară tratează mult mai multe aspecte decât cele care se disting la prima vedere, precum managementul deșeurilor și protecția mediului înconjurător. Economia Circulară vizează în primul rând crearea de plusvaloare, competitivitate, autonomie și pregătirea pentru vremurile disruptive care stau înaintea noastră. Schimbările climatice vor fi tot mai pronunțate, resursele tot mai puține și mai scumpe, prețurile tot mai fluctuante, noile tehnologii vor produce schimbări masive de concepție și acțiune, iar reglementările legislative se vor înăspri tot mai mult. Nu mai pomenesc și despre celelalte provocări internaționale, cum ar fi criza economico-financiară care bate la ușă sau conflictele interstatale care pot produce discontinuități importante în fluxurile existente.

Pentru a fi pregătiți în fața provocărilor enumerate mai sus, este nevoie să păstrăm VALOREA în interiorul sistemelor pe care le deținem, în cicluri de folosire care comportă pierderi minime. Acest deziderat poate fi împlinit prin recircularea și revalorificarea continuă a activelor disponibile (materii prime, subansamble, produse etc.) și limitarea importării resurselor din exterior, apelând la strategii care țin de proiectarea ecologică și sustenabilă a produselor, serviciilor, proceselor și modelelor de activitate, desfășurarea cât mai eficientă și eficace a activităților și aplicarea diferitelor metode de captare și reintegrare a VALORII la finalul utilizării produselor și serviciilor, în circuit închis sau împreună cu partenerii proprii, prin refolosire, reparare, recondiționare, renovare, refabricare, reciclare ș.a.m.d.

Prestigioasa Fundație Ellen MacArthur a anunțat că în luna martie 2019 va lansa o suită de resurse ușor accesibile cu privire la implementarea Economiei Circulare în Orașe, pentru a răspunde interesului tot mai mare manifestat la nivel internațional de guverne, administrațiile publice și actorii comunităților locale. Viziunea fundației se concentrează în primul rând pe trei arii principale: spațiu construit, mobilitate și sisteme de produse. Mai multe detalii se găsesc aici: https://www.ellenmacarthurfoundation.org/our-work/activities/circular-economy-in-cities.

Inițiativele Parlamentului European și Comisiei Europene cu privire la Economia Circulară sunt sintetizate în paginile web următoare:

Sper că un interes major real pentru Economia Circulară va fi manifestat și de autoritățile române. Subliniez că toți actorii comunităților noastre, fie ei universități, ONG-uri, companii private etc. pot demara acțiuni proprii pentru implementarea principiilor Economiei Circulare, stimulând astfel și administrațiile publice inerte, după cum deseori se întâmplă și cu lansarea soluțiilor inteligente în mediile în care activăm.

25iun.

Implicarea civică, condiție necesară pentru reformarea României

by Marian Constantin VASILE

Urmăresc și contemplu dezlănțuirea de comentarii cu privire la situația dezastruoasă în care se află România.

Deseori sunt aduse în discuție alegerile electorale viitoare, în timpul cărora cetățenii sunt invitați să corecteze acest statu-quo. Este adevărat că ele reprezintă momente determinate în timp când cetățenii pot taxa deviațiile partidelor. Însă agățarea inițiativelor actuale doar de aceste alegeri este o greșeală flagrantă, repetitivă, din care îmi dau seama că națiunea română nu a învățat prea mult de-a lungul anilor post-decembriști.

În România zilei de astăzi avem nevoie de mult mai mult decât aceste reglări sporadice de conturi pentru a ieși din criza politică, morală, valorică și societală în care ne aflăm. Avem nevoie de un sistem bine trasat și promovat de valori și principii, de lideri adevărați, curați, competenți și altruiști, de implicare cetățenească redutabilă, de instrumente care să favorizeze dezvoltarea sănătoasă a comunităților locale ș.a.m.d.

Voi da un exemplu de gestionare defectuoasă a situațiilor, în ton cu preocupările sportive din această perioadă. Bănuiesc că ați observat cu toții că echipa națională de fotbal a României a pierdut multe meciuri pentru că, dacă era condusă, se demoraliza, iar dacă avea goluri în fața echipei adverse, se culca pe o ureche. Putem trage oare unele concluzii, profunde, privind mentalitatea individuală și colectivă a românilor?… Nu mă înțelegeți greșit, sunt patriot până în măduva oaselor, însă mi-aș dori ca România să joace un altfel de fotbal… Și aceasta ține în primul rând de cetățeni și implicarea lor permanentă, ține de ceea ce susțin ei, ceea ce promovează activ, ceea ce creează prin acțiune și non-acțiune, direct sau indirect.

De ce nu vorbim mai mult în aceste vremuri de restriște despre atitudinea civică pe care trebuie să o avem cu toții în fiecare zi, pentru a ne ridica împreună și pentru a susține continuu democrația, așa cum este necesar? Știm cu toții cazuri în istorie când democrațiile au alunecat spre diverse forme dictatoriale de guvernare, pentru că cetățenii au devenit tot mai apatici, tot mai neimplicați și au acceptat tot mai multe agresiuni directe și indirecte împotriva lor. Și, astfel, statul și societatea au devenit vulnerabile atât în interior, cât și în exterior.

În țările avansate, implicarea cetățenilor este dorită și facilitată de către stat și se înscrie în principiul guvernării colaborative/participative, fiind privită ca pilon crucial pentru dezvoltarea generală sustenabilă a țării. În baza acestei abordări, comunitățile locale sunt implicate în activități de inovare, co-creare, luare a deciziilor și implementare a conceptelor noi, de orice natură. Mai mult, în cadrul unor societăți evoluate au apărut forme evoluate de hacktivism (hacking civic), care este valorificat inclusiv de către administrațiile publice, pentru a îmbunătăți sistemele de orice fel care operează în comunitățile respective (a se vedea imaginea atașată pe care am adaptat-o după literatura internațională de specialitate).

De ce nu vorbim mai mult despre acest civism intensiv atât de necesar? Oare dă fiori unor componente ale partidelor, pentru că nu ar mai exista pe termen lung prea mult spațiu de manevră pentru politicienii ”abili”, ca să nu spun ”deștepți”? Să vă spun de ce sugerez acest lucru. În țările nordice, de exemplu, unde societatea civilă este foarte puternică, în momentul în care asupra unui politician planează semne de suspiciune, acesta își dă demisia ”de onoare” în secunda doi în cazul în care se simte cu musca pe căciulă, știind că, în caz contrar, societatea civilă extrem de implicată îi va descoperi din urmă tot istoricul, inclusiv în plus față de ce ascunde la acel moment.

În 2016, mulți dintre noi am sperat că clasa politică va fi curățată de administratorii publici penali și politicienii corupți. Și ce s-a întâmplat, unde suntem acum?… Și oare de ce?…

Consider că ar trebui să medităm cu toții asupra cauzelor reale ale acestei situații din România, luând în calcul totodată contextul internațional complex și tensionat și înțelegând că numai prin implicare civică colectivă permanentă putem ieși din vârtejul periculos în care ne aflăm. Vom repune astfel România pe trendul ascendent, cu adevărat suveran, pe care țara noastră îl poate susține prin calitățile excepționale pe care le posedă, însă care sunt momentan foarte prost guvernate. …Guvernate dinspre partide către cetățeni și nu invers/bidirecțional, așa cum ar fi normal într-o democrație autentică.

Această abordare TREBUIE schimbată urgent!