LOADING...

Posts Tagged "utilitate soluții inteligente"

17mart.

Dezvoltarea inteligentă, condiție pentru revenirea rapidă din situațiile critice

by Marian Constantin VASILE

Dezvoltarea inteligentă nu este un lux, ci o cerință obligatorie pentru garantarea rezilienței.

Toate organizațiile vorbesc astăzi despre ”intrarea în online”, în contextul pandemiei COVID-19, adică fac eforturi pentru trecerea muncii din spațiul fizic în spațiul digital, fie el standard, augmentat sau virtual.

Înțeleg această febrilitate, impulsionată de necesitatea asigurării continuității activităților publice, private, civice și educaționale. Aceste soluții trebuiau însă gândite și implementate mai demult, dacă tot am discutat intensiv despre reziliență în urma furtunilor ultimilor ani, adică despre acea capacitate a organizațiilor de a-și reveni rapid din situațiile critice. Asigurarea rezilienței unei comunități trebuie să trateze în egală măsură caracterul epidemiologic, climatic, economic, social, tehnologic, teritorial, administrativ, politic și ecologic, pentru că toate aceste planuri existențiale sunt – că vrem, că nu vrem – corelate și se influențează reciproc, mai ales în această eră a globalizării. Și asta, mai ales dacă privim în față riscurile majore cu care se confruntă deja umanitatea: lipsa resurselor, crize economice, exoduri, schimbările climatice, cataclisme ce se produc regulat (confirmate științific), conflicte armate, tehnologie scăpată de sub control și altele.

În cazul de față, cei nepregătiți vor încropi sau achiziționa soluții digitale / inteligente ”ad-hoc” sau ”de cârpeală”, nicidecum nu vor implementa sisteme optime integrate, care ar necesita timp și expertiză pentru întreprinderea a unei analize atente asupra sistemelor existente, a celor necesare în viitor și a posibilităților de compatibilizare a acestora, adică să aplice o inginerie a cerințelor profesionistă (notă: ingineria cerințelor este o disciplină recunoscută).

Bineînțeles, o abordare și mai înțeleaptă ar fi să pornească de la o includere matură a conceptelor dezvoltării inteligente în strategiile de dezvoltare, fie ele publice și private. Acest fapt deoarece transformarea tehnologică și a paradigmelor e necesar a fi realizată în mod profesionist și multidisciplinar, implicând administratori publici, ingineri, sociologi și psihologi (fiind vorba de apariția unor noi comportamente și pericole), ecologi, avocați ș.a.m.d., aceasta trebuind să fie pregătită temeinic și proiectată în etape pe următorii 10-20 de ani. O astfel de abordare ar implica nu numai aplicații software, ci și alte sisteme inteligente complexe care ar ajuta la bunul mers al activităților locale: drone (ex. pentru monitorizare la distanță, acces versatil în zone limitative, transport, intervenții în spații toxice / periculoase), roboți sociali (ex. în spitale), ceasuri turistice/sociale inteligente (ex. cu funcție ”găsește-mă, m-am pierdut”), platforme blockchain (ex. pentru asigurarea încrederii fără a fi necesară prezența fizică), mecanisme crow sourcing (ex. pentru colectarea facilă sau urgentă a sumelor de bani și a informațiilor necesitate de anumite situații), Internet of Things (ex. pentru acționarea și controlarea la distanță a obiectelor fizice), servicii Cloud (ex. pentru ca utilizatorii să nu aibă nevoie de computere personale puternice și a putea plăti exact pentru cota de folosire), vehicule autonome (fără șofer), rețele de senzori și actuatoare ș.a.

Totuși e bine și acum, în ceasul al 12-lea, ca organizațiile publice și private să înceapă demersurile pentru definirea unor asemenea strategii și pentru implementarea acțiunilor necesare.

Un exemplu de set de soluții pentru sectorul public este cel pe care l-am propus pentru dezvoltarea inteligentă a Timișoarei: www.idezvoltare.ro/program-pentru-dezvoltarea-timisoarei. Acesta cuprinde o multitudine de instrumente care pot susține continuitatea activităților locale în condițiile limitării contactului fizic între actorii comunității: aplicație pentru depunerea și rezolvarea actelor online, platformă integrată pentru colaborarea interdepartamentală în interiorul administrației publice, aplicație pentru sondarea populației, aplicație pentru facilitarea economiei partajate (”sharing economy”), platformă pentru internaționalizarea afacerilor autohtone, aplicație multivalentă de mobilitate pentru telefon mobil, detecție automată a defecțiunilor și a citirii contoarelor în rețelele edilitare, irigare inteligentă automatizată a spațiilor verzi, platformă HoReCa pentru sincronizarea stimulatorie a cererii cu oferta, sisteme e-sănătate și tele-medicină, aplicație pentru monitorizarea în timp real a folosirii capacităților spitalicești, platforme e-învățare și e-educație, platforme e-cultură, aplicație dedicată asigurării la distanță a serviciilor pentru categoriile speciale de cetățeni și turiști (ex. persoane cu dizabilități sau în vârstă), aplicație modernă pentru distribuirea cunoașterii și a informațiilor către populație (ex. alerte și atenționări), facilități pentru auto-organizare și crowd sourcing ș.a.

În ceea ce privește companiile private, tot pentru aceleași rațiuni de limitare a întâlnirilor față în față, reducerea costurilor, eficientizarea activităților și creșterea performanțelor există deja pe piață și se folosesc:

Mai adaug că puține instituții publice din România s-au pregătit pentru astfel de situații limită precum cea generată de pandemia COVID-19, implementând – conștient sau inconștient – soluții care să reducă contactul direct între rezidenți. De exemplu:

  • primăria comunei Ciugud din județul Alba a implementat deja și dat în folosință un sistem e-învățare în școală;
  • primăria municipiul Timișoara, instituțiile subordonate și societățile din care consiliul local face parte facilitează online / electronic: sesizări cu geo-localizare, depunere și rezolvare a unor acte (prin aplicația mobilă ”Primăria Timișoara” – funcționează cu unele sincope), vizualizare patrimonială și plăți de taxe și impozite (aplicația ATLAS – cu tehnologie veche, dar funcțională) și plata parcării;
  • primăria municipiului Cluj-Napoca a introdus un sistem online de preluare și distribuire internă spre rezolvare a cererilor rezidenților (notă: sistemul se va transforma într-o hologramă, proiectul fiind deja demarat), precum și alte facilități online;

Dacă veți căuta pe internet astfel de soluții în administrațiile publice locale din România, din păcate nu veți găsi prea multe (exceptând sistemele de plată online).

Știu antreprenori autohtoni care au dezvoltat soluții inteligente / digitale ca cele amintite mai sus, dar care se confruntă cu probleme financiare acute din lipsă de contractare. Nu mai detaliez că există mulți furnizori redutabili de soluții dedicate pe piața internațională, deci ofertă este…

Așadar, sper să ne trezim și să știm ce e făcut în următoarele decenii, dacă vrem să întâmpinăm pregătiți provocările de toate felurile care se întrevăd.

PS: Mai jos găsiți un exemplu de sistem redutabil (IBM) pentru managementul situațiilor de urgență, implementat deja în mai multe orașe ale lumii. Se observa clar cât de mult ajută soluțiile inteligente integrate atunci când se produc evenimentele nedorite. Un astfel de sistem poate fi folosit cu succes și în cazul pandemiilor. E bine să conștientizăm acest lucru… și să influențăm / acționăm fiecare în sensul implementării acestuia în comunitățile noastre.

29dec.

Beneficiile soluțiilor inteligente

by Marian Constantin VASILE
1 comments

Simt că e momentul să explic mai îndeaproape beneficiile soluțiilor inteligente pentru dezvoltarea orașelor și regiunilor. Fac acest lucru pentru că tendința cetățenilor este adesea de a subestima sau chiar blama aceste soluții ”ale viitorului”, sub pretextul nepotrivirii cu cerințele și nevoile curente ale comunităților din care aceștia fac parte.

Avantajele soluțiilor inteligente sunt uneori mai puțin vizibile, însă pot determina efecte pozitive semnificative, de impact, pentru o societate care se dorește a fi sustenabilă. În numeroase cazuri, costurile de implementare ale acestora sunt mai mici decât cele corespunzătoare soluțiilor tradiționale, conducând totodată la eficientizări financiare considerabile.

Să luăm un exemplu simplu. Un coleg m-a întrebat nu demult în cel fel cred că ar putea fi rezolvată lipsa terenurilor de sport puse la dispoziția cetățenilor din Timișoara. I-am oferit un răspuns pe loc, aparent nesatisfăcător în primă fază. Și anume, i-am răspuns că – inițial – soluția ar trebui să consiste în implementarea unei aplicații inteligente cu ajutorul căreia să poată fi efectuate următoarele operațiuni: vizualizarea ocupării și rezervării terenurilor (în prezent, respectiv în viitor), rezervarea efectivă a terenurilor (și anularea rezervărilor), identificarea sportivilor doritori să folosească în comun terenurile (ex. altă echipă de fotbal), trimiterea de feedback cu privire la starea terenurilor către administrația publică ș.a.m.d. O astfel de aplicație ar costa de la câteva mii la câteva zeci de mii de euro în funcție de facilitățile oferite, bugetul investit fiind mult mai mic în comparație cu costurile de amenajare sau implementare ale unor terenuri de sport suplimentare (minim câteva zeci, respectiv sute de mii de lei per teren). Avantajul imediat ar fi că aplicația ar putea afișa în orice moment indicatori de stare și performanță variați, de exemplu:

  • gradul de folosire a terenurilor, pe diverse categorii: cartiere, intervale orare, tip de sport practicat, număr mediu de sportivi care ocupă un teren ș.a.;
  • numărul de cereri de rezervare respinse, din lipsă de disponibilitate sau capacitate;
  • numărul de reclamații cu privire la starea terenurilor;
  • numărul de sincronizări pentru folosirea în comun a terenurilor etc.

Astfel, această aplicație ar susține Primăria Municipiului Timișoara în adoptarea deciziilor optime pentru rezolvarea necesităților și problemelor cu privire la: cartierele în care e necesar a fi construite terenuri noi, locațiile unde se pretează instalarea nocturnelor, terenurile obligatoriu a fi recondiționate având în vedere multiplele reclamații, particularitățile campaniilor de promovare ce trebuie întreprinse pentru utilizarea eficientă a terenurilor ș.a.m.d. Sportivii ar putea să opteze pentru a se antrena pe terenurile mai puțin ocupate ale cartierelor adiacente. Societatea civilă ar putea să vizualizeze transparent și în timp real graficele de folosire a terenurilor, exercitând o presiune pozitivă și rațională asupra administrației publice pentru luarea de măsuri. Există și alte avantaje, pe care nu le voi detalia în cele de față. În felul acesta, prin punerea la dispoziție a unei aplicații inteligente – relativ ieftine – pentru gestionarea terenurilor sportive publice, primăria ar optimiza intervențiile proprii în domeniu, sportivii ar opta convenabil între facilitățile existente, iar societatea civilă – preocupată de sănătate, mișcare și petrecerea timpului liber – ar deveni un partener constructiv în rezolvarea problemelor și necesităților curente – putând participa inclusiv cu finanțări private pentru anumite obiective.

Un alt exemplu privind utilitatea aplicării soluțiilor inteligente este descris în acest blog: www.idezvoltare.ro/utilitatea-solutiilor-pentru-dezvoltare-urbana-inteligenta.

Este de la sine înțeles că soluțiile inteligente sunt reprezentate nu doar de aplicațiile software, ci și de clădirile automatizate, sistemele pentru mobilitate / iluminat / încălzit / irigat / producere a energiei / reciclare / etc., dispozitivele digitale publice, platformele pentru colaborarea intra- și inter-instituțională / facilitarea accesului la serviciile spitalicești / încurajarea economiei partajate / promovare modernă  ș.a., toate dotate cu ”inteligență”.

Aceste soluții ”ale viitorului” ar trebui în fapt să fie soluții ale prezentului, pentru a determina caracteristicile, interacțiunile și efectele necesare dezvoltării accelerate și sustenabile a comunităților noastre, în baza următoarelor beneficii:

  • interconectare;
  • integrare;
  • eficientizare și optimizare în termeni de funcțiuni oferite, timp, spațiu, costuri și calitate;
  • valorificarea oportunităților (ex. identificându-le prin intermediul analizelor avansate de date);
  • transparentizare;
  • asigurarea repetabilității proceselor și a aplicării ”aceleiași măsuri” pentru toți rezidenții și vizitatorii;
  • sporirea încrederii și atragerea resurselor, capacităților și fondurilor dinspre partenerii privați;
  • facilitarea dezvoltării soluțiilor private, prin punerea la dispoziție a datelor / proceselor / standardelor deschise;
  • responsabilizare socială prin promovarea argumentată a obiceiurilor sănătoase;
  • educarea și integrarea socială prin utilizarea unor facilități prietenoase și atractive (ex. gamification);
  • protecția mediului, prin reducerea folosirii resurselor și desfășurarea activităților în limitele strict necesare;
  • limitarea efectelor negative în lanț, prin aplicarea mentenanței predictive în sistemele publice;
  • asigurarea rezilienței multidisciplinare susținute de interconectarea, automatizarea și înzestrarea cu inteligență a sistemelor;
  • îndeplinirea unor activități ce se pot realiza doar folosind tehnologiile de ultimă generație (ex. acționarea la distanță sau în zone greu accesibile recurgând la drone);
  • promovarea indirectă și directă a orașelor și regiunilor, prin creșterea rating-ului general al acestora și oferirea de soluții atractive & prietenoase.

PS: Mai jos am atașat câteva clipuri exemplificatoare pentru acest blog.

9iul.

Utilitatea soluțiilor pentru dezvoltare urbană inteligentă

by Marian Constantin VASILE
1 comments

Un jurnalist m-a întrebat odată: Marian, crezi că oamenii din România vor înțelege de ce sunt utile soluțiile inteligente pentru dezvoltare, având în vedere că există atâtea alte probleme legate de lucrurile „normale”: gropi, deșeuri, insecuritate ș.a.m.d.? Eu i-am răspuns că DA, în măsura în care le vom explica simplu toate avantajele acestor soluții. Și i-am oferit următorul exemplu (detaliat în cele ce urmează):

O aplicație inteligentă de mobilitate urbană pentru telefon mobil poate susține următoarele operațiuni: alegerea rutei optime (ex. în funcție de timp sau trafic), rezervări la distanță, identificarea locurilor de parcare, vizualizarea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice, verificarea disponibilității și a timpilor de așteptare a mijloacelor de transport public (autobuze/troleibuze, vaporașe, biciclete ș.a.), diverse notificări de interes pentru utilizatori (auto-configurabile), posibilitatea de a trimite informații de la locul faptei cu privire la accidente sau ilegalități comise, plată electronică etc. Toate aceste facilități ar conduce în mod categoric către următoarele efecte pozitive:

  • descongestionarea traficului, pentru că populația va opta pentru alegerea celor mai rapide și sigure vehicule: biciclete publice, mijloace de transport în comun, mașini personale etc.;
  • reducerea noxelor, efectelor de seră și a poluării fonice cauzate de trafic;
  • reducerea cheltuielilor de transport, atât publice, cât și private;
  • reducerea numărului de accidente pentru toți participanții în trafic (șoferi, bicicliști, motocicliști, pietoni, pasageri ai transportului în comun ș.a.), prin evitarea supraaglomerării anumitor rute;
  • descongestionarea mai rapidă a zonelor afectate de accidente, prin participarea comunității la oferirea informațiilor în timp real către centrele de comandă;
  • combaterea comiterii ilegalităților în trafic, prin trimiterea de către cetățeni a informațiilor și probelor text/audio/video către poliție;
  • sprijinirea indirectă a economiei, prin eliminarea timpilor morți și a întârzierilor profesionale nepermise;
  • reducerea stresului și a tensiunilor sociale, creșterea confortului și a condițiilor de trai;
  • calcularea unor indicatori de performanță cu ajutorul aplicației și a sistemelor inteligente de transport, care să favorizeze îmbunătățirea continuă a mobilității urbane și adoptarea obiectivă și optimă a deciziilor aferente de către factorii politici și administrativi;
  • susținerea dezvoltării altor aplicații inteligente, utile din punct de vedere economic și social pentru comunitatea locală, prin furnizarea datelor deschise și a interfețelor de programare (API) de către aplicația în discuție;
  • și altele.

O astfel de aplicație ar trebui bineînțeles să se bazeze pe hărți digitale în timp real, lățimi de bandă suficiente pentru transmiterea datelor și sisteme inteligente funcționale, prin dotarea cu inteligență (ex. senzori și transmițători) a flotei de transport în comun, parcărilor, șoselelor (inclusiv cele care sunt mai puțin circulate), bicicletelor și scuterelor publice etc., precum și interfațarea cu alte sisteme specializate (ex. pentru rezervare la distanță sau plată electronică). Unele module sunt prezente deja în orașele mari ale României, însă este nevoie ca ele să funcționeze impecabil, să fie interconectate și totodată integrate într-o platformă generală pentru mobilitate, la care să adere și aplicația de mobilitate vizată.

Se poate ca aplicația să fie creată de furnizori privați de soluții generale, la care să fie conectate soluțiile publice locale, însă în acest caz intră în discuție dependența față de acești furnizori. Un exemplu în acest sens este Google, care pune la dispoziție o aplicație dedicată performantă, ce integrează de asemenea alte facilități de interes, de ex. turistice și de business.

Iată un exemplu vizual simplu al unei asemenea aplicații despre care vorbesc:

(sursă imagine: https://placesjournal.org/article/mission-control-a-history-of-the-urban-dashboard)

și câteva referințe: