LOADING...

Posts Tagged "dezvoltare inteligentă"

26iul.

Simpozionul ”Dezvoltarea inteligentă, circulară și rezilientă”, Arad, iulie 2020

by Marian Constantin VASILE

Simpozionul ”Dezvoltarea inteligentă, circulară și rezilientă, necesitate a deceniului 2021-2030” de la Arad din 03 iulie 2020 a reprezentat pentru mine o excelentă experiență, chiar dacă vremurile de restriște cauzate de virusul COVID-19 ne-a impus să fim un număr limitat de oameni în sală și să purtăm mască, cu excepția lectorilor.

În cadrul acestui eveniment binevenit, la care am răspuns pozitiv cu plăcere, am vorbit despre noile paradigme conform cărora orașele României e necesar să se dezvolte.

Feedback-urile primite au fost foarte bune, așa că am fost mulțumit pentru aportul cu care am putut contribui la dezvoltarea municipiului reședință de județ de pe Mureș.

Mulțumesc pentru invitație dlui. Dorin Stanca, președintele Board-ului Consultativ Arad și Bibliotecii Județene Arad „Alexandru D. Xenopol” pentru găzduire.

 

4mai

Experiența hackathon-ului EUvsVirus 2020

by Marian Constantin VASILE

Mi-am făcut puțin timp să scriu despre experiența hackathon-ul EUvsVirus, desfășurat între 24-26 aprilie 2020, o inițiativă utilă și frumoasă, organizată de Comisia Europeană în scopul identificării comunitare a unor noi soluții de combatere a efectelor crizei multisectoriale COVID-19 și încurajării conlucrării cetățenilor și instituțiilor din Uniunea Europeană pe termen scurt, mediu și lung.

 

Evenimentul a reunit aproape 21.000 de participanți și 2150 de proiecte, unele create de la zero în acel weekend, iar altele demarate în prealabil. Mai multe detalii interesante despre obiectivele hackathon-ului și categoriile de depunere a proiectelor puteți găsi pe website-ul oficial: euvsvirus.org.

 

Eu și partenerul meu, Dan Bugariu – amândoi ”provocați” și de alte activități în această perioadă – am participat în competiție pentru un dublu motiv: acumularea de experiență și lansarea ”la apă” a conceputului nostru, precum și – în primul rând de fapt – accelerarea demersurilor proprii de operaționalizare a Platformei pentru Inteligență, Reziliență și Sustenabilitate (PIRS). Lucram deja de 4 săptămâni împreună la această platformă națională, însă sporadic, pentru a contura viziunea și misiunea acesteia, modelul de activitate (aka. business model) și alte aspecte asociate. Astfel, hackathon-ul a reprezentat pentru noi o bună oportunitate de împinge lucrurile înainte.

 

Un sumar al proiectului pe care l-am înaintat comisiei de jurizare îl puteți vizualiza în aplicația DevPost: devpost.com/software/pirs-platform-rtpuy5. Website-ul demonstrator (incipient) se află aici: pirs.ro.

 

Întreprinderile nostre în cadrul hackathon-ului a fost pornit de la zero: ideea de proiect (ajustată în așa fel încât să fie fezabilă pentru un singur weekend), validarea ideii printr-un mini-sondaj de opinie, aspectele administrative (de ex. cumpărarea domeniului și crearea sitului web), arhitectura aplicației, conceptul bazei de date, prezentările video și textuale ș.a.

 

Având în vedere că PIRS își propune – drept una dintre misiuni – standardizarea și certificarea ”participanților” la dezvoltarea modernă a României, Dan și eu ne-am dorit să implementăm în acel weekend un meta-model de organizare a viitoarei bazei de date pentru gestionarea: soluțiilor, cetățenilor implicați, specialiștilor, organizațiilor, comunităților, furnizorilor de tehnologie și servicii moderne, administrațiilor publice, unităților administrativ-teritoriale și alte.

 

Mă bucur că am venit cu ideea și am schițat o bază de date inteligentă, bazată pe principiile naturii, validate de-a lungul miliardelor de ani ale Terrei. Consider că acest meta-model poate fi folosit în viitor într-un mod foarte versatil – de ex. cu ajutorul inteligenței artificiale – pentru a determina relații, identifica numitori comuni și efectua procesări ale celor 4 categorii de entități propuse: umane, organizaționale, contextuale și sisteme produs-serviciu. Fiecare entitate se va baza pe un set de atribute care țin de ADN (organizează informația), celule / componente (organizează ”viața”) și organism (organizează interesele și personalitatea). Notă: din lipsă de timp, demonstratorul implementat în proiect a ținut cont doar parțial de acest concept nou.

 

Printre alte task-uri, ocupându-mă de partea administrativă a echipei și relaționarea cu organizatorii evenimentului, pot să spun că mi-a plăcut mult atmosfera, organizarea și discuțiile purtate pe Slack. Antrenarea energiilor acestui hackathon a fost impresionantă, nobilă și roditoare. Din câte am înțeles, a fost cea mai mare inițiativă de acest gen din UE.

 

Chiar dacă echipa PIRS nu s-a numărat printre câștigătorii hachathon-ului, totuși sunt optimist că rezultatele muncii noastre constituie un stâlp trainic pentru construirea platformei PIRS, atât de necesară pentru dezvoltarea unei Românii aliniată nevoilor și necesităților mileniului al III-lea.

 

Felicitări tuturor participanților și câștigătorilor hackathon-ului! Sunt convins că soluțiile identificate vor aduce un plus în bunăstarea și reziliența Uniunii Europene.

17mart.

Dezvoltarea inteligentă, condiție pentru revenirea rapidă din situațiile critice

by Marian Constantin VASILE

Dezvoltarea inteligentă nu este un lux, ci o cerință obligatorie pentru garantarea rezilienței.

Toate organizațiile vorbesc astăzi despre ”intrarea în online”, în contextul pandemiei COVID-19, adică fac eforturi pentru trecerea muncii din spațiul fizic în spațiul digital, fie el standard, augmentat sau virtual.

Înțeleg această febrilitate, impulsionată de necesitatea asigurării continuității activităților publice, private, civice și educaționale. Aceste soluții trebuiau însă gândite și implementate mai demult, dacă tot am discutat intensiv despre reziliență în urma furtunilor ultimilor ani, adică despre acea capacitate a organizațiilor de a-și reveni rapid din situațiile critice. Asigurarea rezilienței unei comunități trebuie să trateze în egală măsură caracterul epidemiologic, climatic, economic, social, tehnologic, teritorial, administrativ, politic și ecologic, pentru că toate aceste planuri existențiale sunt – că vrem, că nu vrem – corelate și se influențează reciproc, mai ales în această eră a globalizării. Și asta, mai ales dacă privim în față riscurile majore cu care se confruntă deja umanitatea: lipsa resurselor, crize economice, exoduri, schimbările climatice, cataclisme ce se produc regulat (confirmate științific), conflicte armate, tehnologie scăpată de sub control și altele.

În cazul de față, cei nepregătiți vor încropi sau achiziționa soluții digitale / inteligente ”ad-hoc” sau ”de cârpeală”, nicidecum nu vor implementa sisteme optime integrate, care ar necesita timp și expertiză pentru întreprinderea a unei analize atente asupra sistemelor existente, a celor necesare în viitor și a posibilităților de compatibilizare a acestora, adică să aplice o inginerie a cerințelor profesionistă (notă: ingineria cerințelor este o disciplină recunoscută).

Bineînțeles, o abordare și mai înțeleaptă ar fi să pornească de la o includere matură a conceptelor dezvoltării inteligente în strategiile de dezvoltare, fie ele publice și private. Acest fapt deoarece transformarea tehnologică și a paradigmelor e necesar a fi realizată în mod profesionist și multidisciplinar, implicând administratori publici, ingineri, sociologi și psihologi (fiind vorba de apariția unor noi comportamente și pericole), ecologi, avocați ș.a.m.d., aceasta trebuind să fie pregătită temeinic și proiectată în etape pe următorii 10-20 de ani. O astfel de abordare ar implica nu numai aplicații software, ci și alte sisteme inteligente complexe care ar ajuta la bunul mers al activităților locale: drone (ex. pentru monitorizare la distanță, acces versatil în zone limitative, transport, intervenții în spații toxice / periculoase), roboți sociali (ex. în spitale), ceasuri turistice/sociale inteligente (ex. cu funcție ”găsește-mă, m-am pierdut”), platforme blockchain (ex. pentru asigurarea încrederii fără a fi necesară prezența fizică), mecanisme crow sourcing (ex. pentru colectarea facilă sau urgentă a sumelor de bani și a informațiilor necesitate de anumite situații), Internet of Things (ex. pentru acționarea și controlarea la distanță a obiectelor fizice), servicii Cloud (ex. pentru ca utilizatorii să nu aibă nevoie de computere personale puternice și a putea plăti exact pentru cota de folosire), vehicule autonome (fără șofer), rețele de senzori și actuatoare ș.a.

Totuși e bine și acum, în ceasul al 12-lea, ca organizațiile publice și private să înceapă demersurile pentru definirea unor asemenea strategii și pentru implementarea acțiunilor necesare.

Un exemplu de set de soluții pentru sectorul public este cel pe care l-am propus pentru dezvoltarea inteligentă a Timișoarei: www.idezvoltare.ro/program-pentru-dezvoltarea-timisoarei. Acesta cuprinde o multitudine de instrumente care pot susține continuitatea activităților locale în condițiile limitării contactului fizic între actorii comunității: aplicație pentru depunerea și rezolvarea actelor online, platformă integrată pentru colaborarea interdepartamentală în interiorul administrației publice, aplicație pentru sondarea populației, aplicație pentru facilitarea economiei partajate (”sharing economy”), platformă pentru internaționalizarea afacerilor autohtone, aplicație multivalentă de mobilitate pentru telefon mobil, detecție automată a defecțiunilor și a citirii contoarelor în rețelele edilitare, irigare inteligentă automatizată a spațiilor verzi, platformă HoReCa pentru sincronizarea stimulatorie a cererii cu oferta, sisteme e-sănătate și tele-medicină, aplicație pentru monitorizarea în timp real a folosirii capacităților spitalicești, platforme e-învățare și e-educație, platforme e-cultură, aplicație dedicată asigurării la distanță a serviciilor pentru categoriile speciale de cetățeni și turiști (ex. persoane cu dizabilități sau în vârstă), aplicație modernă pentru distribuirea cunoașterii și a informațiilor către populație (ex. alerte și atenționări), facilități pentru auto-organizare și crowd sourcing ș.a.

În ceea ce privește companiile private, tot pentru aceleași rațiuni de limitare a întâlnirilor față în față, reducerea costurilor, eficientizarea activităților și creșterea performanțelor există deja pe piață și se folosesc:

Mai adaug că puține instituții publice din România s-au pregătit pentru astfel de situații limită precum cea generată de pandemia COVID-19, implementând – conștient sau inconștient – soluții care să reducă contactul direct între rezidenți. De exemplu:

  • primăria comunei Ciugud din județul Alba a implementat deja și dat în folosință un sistem e-învățare în școală;
  • primăria municipiul Timișoara, instituțiile subordonate și societățile din care consiliul local face parte facilitează online / electronic: sesizări cu geo-localizare, depunere și rezolvare a unor acte (prin aplicația mobilă ”Primăria Timișoara” – funcționează cu unele sincope), vizualizare patrimonială și plăți de taxe și impozite (aplicația ATLAS – cu tehnologie veche, dar funcțională) și plata parcării;
  • primăria municipiului Cluj-Napoca a introdus un sistem online de preluare și distribuire internă spre rezolvare a cererilor rezidenților (notă: sistemul se va transforma într-o hologramă, proiectul fiind deja demarat), precum și alte facilități online;

Dacă veți căuta pe internet astfel de soluții în administrațiile publice locale din România, din păcate nu veți găsi prea multe (exceptând sistemele de plată online).

Știu antreprenori autohtoni care au dezvoltat soluții inteligente / digitale ca cele amintite mai sus, dar care se confruntă cu probleme financiare acute din lipsă de contractare. Nu mai detaliez că există mulți furnizori redutabili de soluții dedicate pe piața internațională, deci ofertă este…

Așadar, sper să ne trezim și să știm ce e făcut în următoarele decenii, dacă vrem să întâmpinăm pregătiți provocările de toate felurile care se întrevăd.

PS: Mai jos găsiți un exemplu de sistem redutabil (IBM) pentru managementul situațiilor de urgență, implementat deja în mai multe orașe ale lumii. Se observa clar cât de mult ajută soluțiile inteligente integrate atunci când se produc evenimentele nedorite. Un astfel de sistem poate fi folosit cu succes și în cazul pandemiilor. E bine să conștientizăm acest lucru… și să influențăm / acționăm fiecare în sensul implementării acestuia în comunitățile noastre.

29ian.

Prezentarea publică: O nouă viziune pentru Timișoara (video)

by Marian Constantin VASILE

Evenimentului public pe care l-am organizat la Timișoara în data de 20 ianuarie 2020 este redat în cele ce urmează.

În cadrul acestuia, mi-am prezentat viziunea pentru dezvoltarea Timișoarei, bazată pe patru piloni: noutate, continuitate, potențial și participare. Bineînțeles, prezentarea a reprezentat o sinteză și nu o expunere completă a tuturor aspectelor implicate.

Sper ca perspectiva mea de dezvoltare a Timișoarei să constituie un factor de inspirație pentru actorii societății civile, astfel încât să întărim sau să inițiem parteneriatele care sunt necesare pentru implementarea proiectelor vizate și să accelerăm evoluția urbei în care trăim.

E necesar să prindem din urmă celelalte orașe ale țării care demonstrează un trend ascendent pronunțat, orașe în care implicarea voluntară a cetățenilor, ONG-urilor, mediului de afaceri și universităților este la cote înalte, fiind deopotrivă stimulată și susținută de administrațiile publice locale ale acestora.

 

În primă parte a evenimentului:

  • am argumentat motivația pentru organizarea acestui eveniment;
  • am prezentat pe scurt potențialul de dezvoltare a Timișoarei;
  • am întreprins o analiză comparativă a Timișoarei în relație cu municipiile Cluj-Napoca și Oradea;
  • am descris rezultatele cercetărilor doctorale efectuate în Timișoara, incluzând așteptările cetățenilor.

 

 

În a doua parte, am prezentat cei patru piloni ai abordării, viziunea, misiunea, prioritățile și principiile declanșatoare, beneficiile întrevăzute, precum și obiectivele, direcțiile și măsurile generale de dezvoltare.

 

 

Partea a treia a constituit o incursiune în esența celor 13 piloni de dezvoltare propuși, într-o manieră aerisită – folosind în primul rând imagini.

 

 

În partea a patra am descris formatul celor 13 piloni de dezvoltare și detalii de conținut pentru trei dintre aceștia, pe ariile: mobilitate, energie și clădiri / spații / infrastructură / utilități publice.

 

 

La final, pe parcursul ultimei părți, am reliefat câteva dintre soluțiile inteligente & sustenabile implementate în orașele lumii (inclusiv România), împreună cu beneficiile acestora și potențialul cert de recuperare a investițiilor aferente. De asemenea, am prezentat oportunitățile și capacitățile suplimentare create de guvernarea participativă, una dintre metodele excelente (chiar unice) de a accelera dezvoltarea urbană într-un mod sănătos și atractiv.

 

 

PS: O parte a materialului scris pe care l-am folosit în cadrul evenimentului se găsește aici: www.idezvoltare.ro/program-pentru-dezvoltarea-timisoarei.

 

20ian.

O nouă viziune pentru Timișoara. Prezentare publică

by Marian Constantin VASILE

Astăzi voi prezenta o viziune nouă pentru dezvoltarea Timișoarei, ca și contribuție pentru bunăstarea comunității noastre pe termen lung. Experiența administrativă personală acumulată de-a lungul anilor și studiile doctorale finalizate cu succes pe tema orașelor inteligente, mă pun în poziția și datoria de a face acest demers.

Sper ca această prezentare să constituie un factor de inspirație pentru actorii societății civile, astfel încât să întărim sau să inițiem parteneriatele care sunt necesare pentru implementarea proiectelor vizate și să accelerăm evoluția urbei în care trăim.

E necesar să prindem din urmă celelalte orașe ale țării care demonstrează un trend ascendent pronunțat, orașe în care implicarea voluntară a cetățenilor, ONG-urilor, mediului de afaceri și universităților este la cote înalte, fiind deopotrivă stimulată și susținută de administrațiile publice locale ale acestora.

În ceea ce mă privește, voi susține o prezentare de 30 de minute, atingând următoarele puncte:

  • necesitatea îmbunătățirii paradigmei de dezvoltare a comunității noastre;
  • radiografia și potențialul dezvoltării Timișoarei;
  • noua viziune, bazată pe: noutate, continuitate, participație și valorificarea întregului potențial;
  • programul de dezvoltare propus pentru Timișoara în luna decembrie 2019, bazat pe 13 arii de acțiune;
  • prioritățile declanșatoare, principiile inteligente & sustenabile și beneficiile generate de noua abordare;
  • exemple de soluții inteligente (incl. sustenabile și reziliente) folosite în lumea largă.

Invitații mei speciali, membri ai Mișcării Sinergiste vor pleda pentru participarea societății civile în implementarea unui nou proiect de țară și buna credință în politică & administrație, descriind totodată pașii concreți pentru îndeplinirea dezideratele pe care ni le dorim cu toții după 1989.

A doua parte a evenimentului va fi o sesiune de întrebări și răspunsuri, care va consolida sau demonta ideile speaker-ilor și va naște subiecte la care va trebui să găsim soluții împreună.

Vă aștept cu drag și interes în număr cât mai mare!

Marian Constantin VASILE.

3ian.

Managementul inteligent al deșeurilor

by Marian Constantin VASILE

În ultimul an, au existat numeroase discuții cu privire la gestiunea deșeurilor în Timișoara. Chiar dacă există contracte în vigoare de colectare și transfer al acestora către deponeul ecologic de la Ghizela (județul Timiș), totuși este bine să privim și în viitor, înspre ceea ce am putea întreprinde pentru a depăși complet și în mod sustenabil problemele cu care ne confruntăm zi de zi, etalând soluțiile inteligente care sunt deja implementate în orașele lumii.

 

Așadar, încep cu prezentarea unei variante de colectare a deșeurilor cu ajutorul mașinilor dedicate, înzestrate cu macarale pentru ridicarea containerelor poziționate sub pământ: link1. Această abordare asigură:

  • protecția mediului,
  • operarea mașinilor cu un singur angajat (reducând costurile),
  • manipularea containerelor fără contact uman (evitând accidentele și infectarea în unele cazuri),
  • sterilizarea containerelor,
  • compactarea deșeurilor,
  • economisirea spațiului urban util,
  • rezistența la intemperii / foc / vandalism ș.a.m.d.

 

O altă soluție tehnologică este aceasta: link2 (sau link3), care pune la dispoziție containere inteligente ce reduc substanțial numărul de autovehicule colectoare, numărul de ore lucrate de angajații firmelor de salibritate, timp, resurse (ex. combustibil sau piese de schimb) și bani. Aceste containere sunt

  • dotate cu senzori de umplere și GPS,
  • alimentate cu energie solară,
  • securizate (ex. în caz de declanșare a incendiilor interne),
  • conectate la distanță,
  • integrate în sistemul centralizat de management (inteligent) și
  • capabile să compacteze de la 5 până la 8 ori mai mult deșeu – determinând astfel mai puține halte pentru golirea acestora de către mașinile de salubritate și mai puține transporturi către deponeul ecologic regional/județean (sau incinerator sau compostor, după caz).

În România, tehnologia amintită anterior este folosită în proiectul-pilot de la Cluj-Napoca: link4. Acest municipiu deține totodată și o hartă digitală publică pentru vizualizarea pozițiilor actuale și a istoricelor de traseu ale mașinilor de salubritate: link5.

Avantajele amintite mai sus sunt compilate sugestiv în acest clip: link6, tehnologia respectivă fiind indicată ca reducând costurile de colectare a deșeurilor și emisiile de dioxid de carbon cu până la 55%.

 

O soluție mai futuristă, care implică investiții mai mari în infrastructură este următoarea: link7 (Australia), link8 (Suedia) Aceasta presupune existența unei rețele subterane de transport al deșeurilor, care acționează sub presiune de aer. Avantajul soluției – bazată pe automatizarea pseudo-completă a sistemelor – este în primul rând:

  • eliminarea factorului uman și a autovehiculelor utilizate pentru colectarea individualizată a deșeurilor, dimpreună cu neajunsurile asociate acestora: erori umane, nevoie de instruire, trafic, noxe, combustibil consumat, costuri de mentenanță Toate acestea înseamnă reducerea cheltuielilor de operare și recuperarea investiției în timp.

Alte avantaje ale acestei soluții sunt:

  • operarea silențioasă și
  • etanșarea completă a întregului proces de gestiune a deșeurilor – reducând astfel fenomenele de vandalizare, împrăștiere la intemperii și răspândire a bolilor, precum și poluarea accidentală sau în formă continuată (ex. olfactivă).

 

Până și în țările mai puțin civilizate se pune problema schimbării paradigmei de management al deșeurilor, cu ajutorul Internet of Things pentru monitorizarea în timp real a umplerii containerelor și optimizarea rutelor de colectare cu autovehicule dedicate: link9.

 

Bineînțeles, implementarea sistemelor mai sus amintite este insuficientă fără educarea rezidenților cu privire la manipularea corectă a deșeurilor proprii, fie ei persoane sau organizații.

 

PS1: Referitor la reciclare voi posta un blog altădată, fiind un subiect cu totul aparte, care ține inclusiv de implementarea economiei circulare, o abordare critică pentru protejarea planetei și susținerea durabilă a activităților umanității.

 

PS2: Mai jos listez în format vizual și clipurile menționate în blog.

25nov.

Ce este și cum se implementează un oraș circular?

by Marian Constantin VASILE

Un oraș circular este un oraș care își recirculă și revalorifică toate resursele proprii, în bucle închise, aplicând în mod permanent și generalizat principiile economiei circulare, atât pentru mediul public, cât și pentru cel privat. De aceea, un oraș circular este un oraș sustenabil prin definiție.

Economia circulară este bazată în primul rând pe proiectarea & transpunerea ecologică în realitate a produselor / serviciilor / proceselor / modelelor de activitate și asigură:

  • competitivitatea, autonomia, reziliența multisectorială în fața timpurilor disruptive care stau să vină, sustenabilitatea pe termen lung;
  • managementul circular al tuturor resurselor (teren, materiale, energie, apă, subansamble, produse, infrastructură, bunuri și informații);
  • păstrarea, creșterea și (re)utilizarea valorii intrinseci și extrinseci a tuturor resurselor (notă: tot ce există în jurul nostru are o valoare generală, care reprezintă mult mai mult decât o valoare financiară).

Mai multe detalii despre economia circulară se găsesc în articolul: www.idezvoltare.ro/ce-inseamna-cu-adevarat-economia-circulara.

Multe din obiectivele menționate anterior pot fi susținute – dar nu acoperite complet – de soluțiile orașelor inteligente, pentru mediile public și privat, care implică:

  • Digitalizarea, omniprezența, valorificarea cunoașterii și talentelor, sustenabilitatea;
  • Interconectarea și integrarea a toate și tot;
  • Guvernarea participativă, tehnologiile transversale înalte, optimizarea activităților și a traiului.

Aceste deziderate de inteligență urbană se realizează prin implementarea principiilor declanșatoare (ex. specializare inteligentă, automatizare, economie partajată, co-creare, auto-organizare, Totul ca Serviciu / XaaS) cu ajutorul tehnologiilor declanșatoare (ex. Cloud, Date Mari, conectivitate de bandă largă, dispozitive mobile, senzori).

Conform [1], următoarele cerințe sunt esențiale pentru obținerea statutului de oraș circular:

  • Producția de energie este locală și regenerabilă;
  • Sistemele de mobilitate sunt ecologice și partajate;
  • Clădirile / infrastructurile fizice sunt eficiente, modulare, reconfigurabile, partajate și proiectate pentru demontare;
  • Logistica inversă (i.e. colectarea produselor ieșite din uz) facilitează reutilizarea, repararea și re-manufacturarea;
  • Instrumentele digitale facilitează partajarea și recuperarea bunurilor;
  • Activele / produsele / serviciile sunt concepute pentru a fi partajate, închiriate sau recuperate cu ușurință;
  • Bio-economia se realizează prin fermele urbane și valorificarea deșeurilor / produselor secundare organice;
  • Producția este încurajată în bucle valorice locale și simbioză industrială.

Șapte strategii sunt necesar a fi folosite, în mod combinat, în activitatea de zi cu zi a orașelor circulare [2]: (1) optimizarea, (2) localizarea, (3) adaptarea, (4) înlocuirea, (5) regenerarea, (6) partajarea și (7) închiderea buclelor.

Implementarea orașelor circulare se face în principal pe următoarele paliere [3]:

  • Eliminarea, încă din faza de proiectare, a deșeurilor și poluării
    • Evitarea creării deșeurilor – materialele pot fi reutilizate, reciclate sau compostate;
    • Utilizarea spațiului neexploatat în piețele publice, clădiri, mijloace de transport;
    • Producerea de energie regenerabilă,
  • Păstrarea produselor / materialelor / serviciilor în utilizare și menținerea valorii acestora
    • Reutilizare, reparare, recondiționare;
    • Accesibilitate în moduri noi asupra spațiilor / serviciilor / produselor, de ex. partajare și conectivitate;
    • Planificare urbană bazată pe fluxul materialelor.
  • Regenerarea sistemelor naturale
    • Nutrienții valoroși se întorc în natură;
    • Aerul, apa, solul se îmbunătățesc în oraș și în zona metropolitană.

Etapele administrative în care trebuie intervenit pentru a asigura circularitatea în orașe sunt: planificarea, proiectarea, implementarea, accesarea, operarea și întreținerea [3].

Câteva exemple de soluții din lumea largă privind demersurile pentru implementare a orașelor circulare se găsesc pe website-ul prestigioasei Fundații Ellen MacArthur [4], precum: dezvoltarea pieței materialelor circulare (Austin), oferirea suportului de afaceri IMM-urilor pentru aplicarea economiei circulare (Londra), realizarea achizițiilor publice conform principiilor economiei circulare (Toronto), crearea cadrului de monitorizare & măsurare a activităților publice și private pentru transformarea într-un oraș complet circular (Peterborough).

 

Bibliografie:

[1] European Investment Bank, „The 15 circular steps for cities”, Dec 2018, disponibilă online: www.eib.org/attachments/thematic/circular_economy_15_steps_for_cities_en.pdf

[2] CircularCitiesHub, „Circular Cities: strategies, challenges and knowledge gaps”, Jun 2017, disponibilă online: www.circularcitieshub.com/wp-content/uploads/2017/06/Circular-Cities-Strategies-Challenges-and-Knowledge-Gaps-Page.pdf

[3] Ellen MacArthur Fundation & ARUP, „Circular economy in cities: Project Guide”, Mar 2019, disponibilă online: www.ellenmacarthurfoundation.org/assets/downloads/CE-in-Cities-Project-Guide_Mar19.pdf

[4] Ellen MacArthur Fundation, „Circular Economy in Cities: Case Studies”,  https://www.ellenmacarthurfoundation.org/our-work/activities/circular-economy-in-cities/case-studies.