LOADING...

Posts Tagged "economie circulară"

25nov.

Ce este și cum se implementează un oraș circular?

by Marian Constantin VASILE

Un oraș circular este un oraș care își recirculă și revalorifică toate resursele proprii, în bucle închise, aplicând în mod permanent și generalizat principiile economiei circulare, atât pentru mediul public, cât și pentru cel privat. De aceea, un oraș circular este un oraș sustenabil prin definiție.

Economia circulară este bazată în primul rând pe proiectarea & transpunerea ecologică în realitate a produselor / serviciilor / proceselor / modelelor de activitate și asigură:

  • competitivitatea, autonomia, reziliența multisectorială în fața timpurilor disruptive care stau să vină, sustenabilitatea pe termen lung;
  • managementul circular al tuturor resurselor (teren, materiale, energie, apă, subansamble, produse, infrastructură, bunuri și informații);
  • păstrarea, creșterea și (re)utilizarea valorii intrinseci și extrinseci a tuturor resurselor (notă: tot ce există în jurul nostru are o valoare generală, care reprezintă mult mai mult decât o valoare financiară).

Mai multe detalii despre economia circulară se găsesc în articolul: www.idezvoltare.ro/ce-inseamna-cu-adevarat-economia-circulara.

Multe din obiectivele menționate anterior pot fi susținute – dar nu acoperite complet – de soluțiile orașelor inteligente, pentru mediile public și privat, care implică:

  • Digitalizarea, omniprezența, valorificarea cunoașterii și talentelor, sustenabilitatea;
  • Interconectarea și integrarea a toate și tot;
  • Guvernarea participativă, tehnologiile transversale înalte, optimizarea activităților și a traiului.

Aceste deziderate de inteligență urbană se realizează prin implementarea principiilor declanșatoare (ex. specializare inteligentă, automatizare, economie partajată, co-creare, auto-organizare, Totul ca Serviciu / XaaS) cu ajutorul tehnologiilor declanșatoare (ex. Cloud, Date Mari, conectivitate de bandă largă, dispozitive mobile, senzori).

Conform [1], următoarele cerințe sunt esențiale pentru obținerea statutului de oraș circular:

  • Producția de energie este locală și regenerabilă;
  • Sistemele de mobilitate sunt ecologice și partajate;
  • Clădirile / infrastructurile fizice sunt eficiente, modulare, reconfigurabile, partajate și proiectate pentru demontare;
  • Logistica inversă (i.e. colectarea produselor ieșite din uz) facilitează reutilizarea, repararea și re-manufacturarea;
  • Instrumentele digitale facilitează partajarea și recuperarea bunurilor;
  • Activele / produsele / serviciile sunt concepute pentru a fi partajate, închiriate sau recuperate cu ușurință;
  • Bio-economia se realizează prin fermele urbane și valorificarea deșeurilor / produselor secundare organice;
  • Producția este încurajată în bucle valorice locale și simbioză industrială.

Șapte strategii sunt necesar a fi folosite, în mod combinat, în activitatea de zi cu zi a orașelor circulare [2]: (1) optimizarea, (2) localizarea, (3) adaptarea, (4) înlocuirea, (5) regenerarea, (6) partajarea și (7) închiderea buclelor.

Implementarea orașelor circulare se face în principal pe următoarele paliere [3]:

  • Eliminarea, încă din faza de proiectare, a deșeurilor și poluării
    • Evitarea creării deșeurilor – materialele pot fi reutilizate, reciclate sau compostate;
    • Utilizarea spațiului neexploatat în piețele publice, clădiri, mijloace de transport;
    • Producerea de energie regenerabilă,
  • Păstrarea produselor / materialelor / serviciilor în utilizare și menținerea valorii acestora
    • Reutilizare, reparare, recondiționare;
    • Accesibilitate în moduri noi asupra spațiilor / serviciilor / produselor, de ex. partajare și conectivitate;
    • Planificare urbană bazată pe fluxul materialelor.
  • Regenerarea sistemelor naturale
    • Nutrienții valoroși se întorc în natură;
    • Aerul, apa, solul se îmbunătățesc în oraș și în zona metropolitană.

Etapele administrative în care trebuie intervenit pentru a asigura circularitatea în orașe sunt: planificarea, proiectarea, implementarea, accesarea, operarea și întreținerea [3].

Câteva exemple de soluții din lumea largă privind demersurile pentru implementare a orașelor circulare se găsesc pe website-ul prestigioasei Fundații Ellen MacArthur [4], precum: dezvoltarea pieței materialelor circulare (Austin), oferirea suportului de afaceri IMM-urilor pentru aplicarea economiei circulare (Londra), realizarea achizițiilor publice conform principiilor economiei circulare (Toronto), crearea cadrului de monitorizare & măsurare a activităților publice și private pentru transformarea într-un oraș complet circular (Peterborough).

 

Bibliografie:

[1] European Investment Bank, „The 15 circular steps for cities”, Dec 2018, disponibilă online: www.eib.org/attachments/thematic/circular_economy_15_steps_for_cities_en.pdf

[2] CircularCitiesHub, „Circular Cities: strategies, challenges and knowledge gaps”, Jun 2017, disponibilă online: www.circularcitieshub.com/wp-content/uploads/2017/06/Circular-Cities-Strategies-Challenges-and-Knowledge-Gaps-Page.pdf

[3] Ellen MacArthur Fundation & ARUP, „Circular economy in cities: Project Guide”, Mar 2019, disponibilă online: www.ellenmacarthurfoundation.org/assets/downloads/CE-in-Cities-Project-Guide_Mar19.pdf

[4] Ellen MacArthur Fundation, „Circular Economy in Cities: Case Studies”,  https://www.ellenmacarthurfoundation.org/our-work/activities/circular-economy-in-cities/case-studies.

31ian.

Ce înseamnă cu adevărat Economia Circulară

by Marian Constantin VASILE
7 comments

Economia Circulară tratează mult mai multe aspecte decât cele care se disting la prima vedere, precum managementul deșeurilor și protecția mediului înconjurător. Economia Circulară vizează în primul rând crearea de plusvaloare, competitivitate, autonomie și pregătirea pentru vremurile disruptive care stau înaintea noastră. Schimbările climatice vor fi tot mai pronunțate, resursele tot mai puține și mai scumpe, prețurile tot mai fluctuante, noile tehnologii vor produce schimbări masive de concepție și acțiune, iar reglementările legislative se vor înăspri tot mai mult. Nu mai pomenesc și despre celelalte provocări internaționale, cum ar fi criza economico-financiară care bate la ușă sau conflictele interstatale care pot produce discontinuități importante în fluxurile existente.

Pentru a fi pregătiți în fața provocărilor enumerate mai sus, este nevoie să păstrăm VALOREA în interiorul sistemelor pe care le deținem, în cicluri de folosire care comportă pierderi minime. Acest deziderat poate fi împlinit prin recircularea și revalorificarea continuă a activelor disponibile (materii prime, subansamble, produse etc.) și limitarea importării resurselor din exterior, apelând la strategii care țin de proiectarea ecologică și sustenabilă a produselor, serviciilor, proceselor și modelelor de activitate, desfășurarea cât mai eficientă și eficace a activităților și aplicarea diferitelor metode de captare și reintegrare a VALORII la finalul utilizării produselor și serviciilor, în circuit închis sau împreună cu partenerii proprii, prin refolosire, reparare, recondiționare, renovare, refabricare, reciclare ș.a.m.d.

Prestigioasa Fundație Ellen MacArthur a anunțat că în luna martie 2019 va lansa o suită de resurse ușor accesibile cu privire la implementarea Economiei Circulare în Orașe, pentru a răspunde interesului tot mai mare manifestat la nivel internațional de guverne, administrațiile publice și actorii comunităților locale. Viziunea fundației se concentrează în primul rând pe trei arii principale: spațiu construit, mobilitate și sisteme de produse. Mai multe detalii se găsesc aici: https://www.ellenmacarthurfoundation.org/our-work/activities/circular-economy-in-cities.

Inițiativele Parlamentului European și Comisiei Europene cu privire la Economia Circulară sunt sintetizate în paginile web următoare:

Sper că un interes major real pentru Economia Circulară va fi manifestat și de autoritățile române. Subliniez că toți actorii comunităților noastre, fie ei universități, ONG-uri, companii private etc. pot demara acțiuni proprii pentru implementarea principiilor Economiei Circulare, stimulând astfel și administrațiile publice inerte, după cum deseori se întâmplă și cu lansarea soluțiilor inteligente în mediile în care activăm.