LOADING...

Posts Tagged "dezvoltare rezilientă"

2aug.

Dezvoltarea comunităților reziliente

by Marian Constantin VASILE

Multă lume nu știe cu adevărat ce înseamnă reziliența, deși acest concept ar trebui să fie în vizorul tuturor organizațiilor și persoanelor, având în vedere multiplele provocări care se întrevăd pentru deceniile viitoare: pandemii, schimbări climatice, tehnologii ce vor modifica paradigmele sociale, migrații, crize economico-financiare ș.a.m.d. Nu este cazul să fim pesimiști, ci realiști și prevăzători, transpunând în realitate expresia străveche ”paza bună trece primejdia rea”.

 

Pentru a dăinui, prospera și a fi sustenabile, comunitățile sunt ”condamnate” să se descurce în orice condiții și să își revină rapid din toate situațiile critice (ce apar în mod ciclic), cu ajutorul abordărilor și instrumentelor inteligente. Aceasta este esența rezilienței, iar dezideratul supraviețuirii și bunăstării solicită multă competență și pregătire prealabilă pentru întrunirea capabilităților presupuse de o tratare profesionistă și înțeleaptă.

 

În primul rând, trebuie pornit de la gestionarea serioasă și permanentă a acestui concept, alocând responsabilii și resursele dedicate implementării, făcând din reziliență un factor integrat și firesc al vieții, neforțat și nestresant, așa cum japonezii tratează cutremurele nenumărate cu care se confruntă. Este nevoie, de asemenea, de un plan de contingență, indicat de standardul ISO 9001 de atâția ani… Câți pot spune însă că îi acordă atenția cuvenită? Planul de contingență presupune identificarea și implementarea din timp soluțiilor ce vor trebui aplicate în eventualitatea apariției situațiilor limită. De exemplu, un spital ar putea semna un contract cu o instituție vecină care dispune de un generator și construi deja instalația de racordare, pentru a fi folosită în scopul salvării vieții pacienților (ex. conectați la aparatele medicale) în cazul rămânerii în pană totală de curent.

 

Contrar părerii uniformizate a majorității, reziliența privește toate cadrele de viață și activitate ale comunităților:

  • Climatic, ex. vs. intemperii, deșertificare;
  • Economic, ex. vs. crize financiare și de resurse, diminuarea magnetismului localităților;
  • Social, ex. vs. crize psiho-emoționale în masă, emigrații masive;
  • Tehnologic, ex. vs. atacuri cibernetice, tehnologii disruptive;
  • Teritorial, ex. vs. modificare a structurii geologice (vezi cazurile Olandei sau Japoniei);
  • Administrativ, ex. vs. pierdere a competențelor și a oportunităților majore de finanțare convenabilă;
  • Politic, ex. vs. pierdere a credibilității și implicit a participării actorilor importanți la dezvoltare;
  • Ecologic, ex. vs. micșorare drastică a biodiversității (vezi cazul Germaniei);
  • Epidemiologic, ex. vs. paraziți eliberați din calotele glaciare topite. 

 

Pentru implementarea soluțiilor de gestionare a situațiilor de criză, este necesar a se realiza în prealabil o veritabilă sesiune de inginerie a cerințelor (i.e. disciplină existentă și aplicată riguros în unele companii și instituții), care să țintească implicit asigurarea rezilienței, ca parte integrantă a sistemelor vizate. Toate demersurile trebuie să pornească de la cunoașterea profundă a statu-quoului local și a ADN-ului comunitar (ex. formele de manifestare a mulțimilor sau apetență populației pentru folosirea tehnologiilor noi), în caz contrar soluțiile implementate pot fi sortite din start eșecului.

 

Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (instituție internațională importantă) pune accentul în primul rând pe următoarele caracteristici necesare asigurării rezilienței: adaptabilitate, robustețe, redundanță, flexibilitate, abilitate în alocarea resurselor, incluziune și integrare, specificând un mediu general propice pentru transpunerea în realitate:

  • Economic: diversitate sectorială și a competențelor, inovare, suport infrastructural;
  • Instituțional: viziune clară, resurse pentru sectorul public, colaborare administrativă multi-nivel, guvernare participativă;
  • Societate: incluziune, coeziune, rețele active, acces la servicii;
  • Mediu: dezvoltare sustenabilă, infrastructură adecvată și de încredere, resurse naturale disponibile.

 

Având în vedere era tehnologică în care ne aflăm și posibilitățile multiple de a satisface eficient cerințele proiectelor, este de la sine înțeles că e foarte util a fi folosite conceptele dezvoltării inteligente, cu ajutorul soluțiilor și abordărilor inovatoare ale acesteia. Însă, trebuie ținut cont totodată și de minusurile aferente ale acestei dezvoltări, unul dintre acestea fiind dependența de circuitele electronice ce ar putea să nu funcționeze în anumite situații (ex. câmpuri electro-magnetice cu anumite configurații). Unele detalii sunt în acest blog ce l-am scris: idezvoltare.ro/dezvoltarea-inteligenta-conditie-pentru-asigurarea-rezilientei.

 

La final, subliniez faptul că multe orașe importante ale lumii și-au creat deja un Plan de Acțiune Integrat pentru Reziliență Urbană, ce definește viziunea pentru reziliență urbană, cadrul de lucru pentru laboratoarele ”vii”, foaia de parcurs pentru implementare, monitorizarea și evaluarea progresului, experimentele necesare, strategiile relevante și finanțările posibile. Un exemplu în acest sens este orașul Rotterdam: urbact.eu/sites/default/files/resilient_europe_rotterdam_action_plan_final.pdf.

 

26iul.

Simpozionul ”Dezvoltarea inteligentă, circulară și rezilientă”, Arad, iulie 2020

by Marian Constantin VASILE

Simpozionul ”Dezvoltarea inteligentă, circulară și rezilientă, necesitate a deceniului 2021-2030” de la Arad din 03 iulie 2020 a reprezentat pentru mine o excelentă experiență, chiar dacă vremurile de restriște cauzate de virusul COVID-19 ne-a impus să fim un număr limitat de oameni în sală și să purtăm mască, cu excepția lectorilor.

În cadrul acestui eveniment binevenit, la care am răspuns pozitiv cu plăcere, am vorbit despre noile paradigme conform cărora orașele României e necesar să se dezvolte.

Feedback-urile primite au fost foarte bune, așa că am fost mulțumit pentru aportul cu care am putut contribui la dezvoltarea municipiului reședință de județ de pe Mureș.

Mulțumesc pentru invitație dlui. Dorin Stanca, președintele Board-ului Consultativ Arad și Bibliotecii Județene Arad „Alexandru D. Xenopol” pentru găzduire.

 

4mai

Experiența hackathon-ului EUvsVirus 2020

by Marian Constantin VASILE

Mi-am făcut puțin timp să scriu despre experiența hackathon-ul EUvsVirus, desfășurat între 24-26 aprilie 2020, o inițiativă utilă și frumoasă, organizată de Comisia Europeană în scopul identificării comunitare a unor noi soluții de combatere a efectelor crizei multisectoriale COVID-19 și încurajării conlucrării cetățenilor și instituțiilor din Uniunea Europeană pe termen scurt, mediu și lung.

 

Evenimentul a reunit aproape 21.000 de participanți și 2150 de proiecte, unele create de la zero în acel weekend, iar altele demarate în prealabil. Mai multe detalii interesante despre obiectivele hackathon-ului și categoriile de depunere a proiectelor puteți găsi pe website-ul oficial: euvsvirus.org.

 

Eu și partenerul meu, Dan Bugariu – amândoi ”provocați” și de alte activități în această perioadă – am participat în competiție pentru un dublu motiv: acumularea de experiență și lansarea ”la apă” a conceputului nostru, precum și – în primul rând de fapt – accelerarea demersurilor proprii de operaționalizare a Platformei pentru Inteligență, Reziliență și Sustenabilitate (PIRS). Lucram deja de 4 săptămâni împreună la această platformă națională, însă sporadic, pentru a contura viziunea și misiunea acesteia, modelul de activitate (aka. business model) și alte aspecte asociate. Astfel, hackathon-ul a reprezentat pentru noi o bună oportunitate de împinge lucrurile înainte.

 

Un sumar al proiectului pe care l-am înaintat comisiei de jurizare îl puteți vizualiza în aplicația DevPost: devpost.com/software/pirs-platform-rtpuy5. Website-ul demonstrator (incipient) se află aici: pirs.ro.

 

Întreprinderile nostre în cadrul hackathon-ului a fost pornit de la zero: ideea de proiect (ajustată în așa fel încât să fie fezabilă pentru un singur weekend), validarea ideii printr-un mini-sondaj de opinie, aspectele administrative (de ex. cumpărarea domeniului și crearea sitului web), arhitectura aplicației, conceptul bazei de date, prezentările video și textuale ș.a.

 

Având în vedere că PIRS își propune – drept una dintre misiuni – standardizarea și certificarea ”participanților” la dezvoltarea modernă a României, Dan și eu ne-am dorit să implementăm în acel weekend un meta-model de organizare a viitoarei bazei de date pentru gestionarea: soluțiilor, cetățenilor implicați, specialiștilor, organizațiilor, comunităților, furnizorilor de tehnologie și servicii moderne, administrațiilor publice, unităților administrativ-teritoriale și alte.

 

Mă bucur că am venit cu ideea și am schițat o bază de date inteligentă, bazată pe principiile naturii, validate de-a lungul miliardelor de ani ale Terrei. Consider că acest meta-model poate fi folosit în viitor într-un mod foarte versatil – de ex. cu ajutorul inteligenței artificiale – pentru a determina relații, identifica numitori comuni și efectua procesări ale celor 4 categorii de entități propuse: umane, organizaționale, contextuale și sisteme produs-serviciu. Fiecare entitate se va baza pe un set de atribute care țin de ADN (organizează informația), celule / componente (organizează ”viața”) și organism (organizează interesele și personalitatea). Notă: din lipsă de timp, demonstratorul implementat în proiect a ținut cont doar parțial de acest concept nou.

 

Printre alte task-uri, ocupându-mă de partea administrativă a echipei și relaționarea cu organizatorii evenimentului, pot să spun că mi-a plăcut mult atmosfera, organizarea și discuțiile purtate pe Slack. Antrenarea energiilor acestui hackathon a fost impresionantă, nobilă și roditoare. Din câte am înțeles, a fost cea mai mare inițiativă de acest gen din UE.

 

Chiar dacă echipa PIRS nu s-a numărat printre câștigătorii hachathon-ului, totuși sunt optimist că rezultatele muncii noastre constituie un stâlp trainic pentru construirea platformei PIRS, atât de necesară pentru dezvoltarea unei Românii aliniată nevoilor și necesităților mileniului al III-lea.

 

Felicitări tuturor participanților și câștigătorilor hackathon-ului! Sunt convins că soluțiile identificate vor aduce un plus în bunăstarea și reziliența Uniunii Europene.

17mart.

Dezvoltarea inteligentă, condiție pentru revenirea rapidă din situațiile critice

by Marian Constantin VASILE

Dezvoltarea inteligentă nu este un lux, ci o cerință obligatorie pentru garantarea rezilienței.

Toate organizațiile vorbesc astăzi despre ”intrarea în online”, în contextul pandemiei COVID-19, adică fac eforturi pentru trecerea muncii din spațiul fizic în spațiul digital, fie el standard, augmentat sau virtual.

Înțeleg această febrilitate, impulsionată de necesitatea asigurării continuității activităților publice, private, civice și educaționale. Aceste soluții trebuiau însă gândite și implementate mai demult, dacă tot am discutat intensiv despre reziliență în urma furtunilor ultimilor ani, adică despre acea capacitate a organizațiilor de a-și reveni rapid din situațiile critice. Asigurarea rezilienței unei comunități trebuie să trateze în egală măsură caracterul epidemiologic, climatic, economic, social, tehnologic, teritorial, administrativ, politic și ecologic, pentru că toate aceste planuri existențiale sunt – că vrem, că nu vrem – corelate și se influențează reciproc, mai ales în această eră a globalizării. Și asta, mai ales dacă privim în față riscurile majore cu care se confruntă deja umanitatea: lipsa resurselor, crize economice, exoduri, schimbările climatice, cataclisme ce se produc regulat (confirmate științific), conflicte armate, tehnologie scăpată de sub control și altele.

În cazul de față, cei nepregătiți vor încropi sau achiziționa soluții digitale / inteligente ”ad-hoc” sau ”de cârpeală”, nicidecum nu vor implementa sisteme optime integrate, care ar necesita timp și expertiză pentru întreprinderea a unei analize atente asupra sistemelor existente, a celor necesare în viitor și a posibilităților de compatibilizare a acestora, adică să aplice o inginerie a cerințelor profesionistă (notă: ingineria cerințelor este o disciplină recunoscută).

Bineînțeles, o abordare și mai înțeleaptă ar fi să pornească de la o includere matură a conceptelor dezvoltării inteligente în strategiile de dezvoltare, fie ele publice și private. Acest fapt deoarece transformarea tehnologică și a paradigmelor e necesar a fi realizată în mod profesionist și multidisciplinar, implicând administratori publici, ingineri, sociologi și psihologi (fiind vorba de apariția unor noi comportamente și pericole), ecologi, avocați ș.a.m.d., aceasta trebuind să fie pregătită temeinic și proiectată în etape pe următorii 10-20 de ani. O astfel de abordare ar implica nu numai aplicații software, ci și alte sisteme inteligente complexe care ar ajuta la bunul mers al activităților locale: drone (ex. pentru monitorizare la distanță, acces versatil în zone limitative, transport, intervenții în spații toxice / periculoase), roboți sociali (ex. în spitale), ceasuri turistice/sociale inteligente (ex. cu funcție ”găsește-mă, m-am pierdut”), platforme blockchain (ex. pentru asigurarea încrederii fără a fi necesară prezența fizică), mecanisme crow sourcing (ex. pentru colectarea facilă sau urgentă a sumelor de bani și a informațiilor necesitate de anumite situații), Internet of Things (ex. pentru acționarea și controlarea la distanță a obiectelor fizice), servicii Cloud (ex. pentru ca utilizatorii să nu aibă nevoie de computere personale puternice și a putea plăti exact pentru cota de folosire), vehicule autonome (fără șofer), rețele de senzori și actuatoare ș.a.

Totuși e bine și acum, în ceasul al 12-lea, ca organizațiile publice și private să înceapă demersurile pentru definirea unor asemenea strategii și pentru implementarea acțiunilor necesare.

Un exemplu de set de soluții pentru sectorul public este cel pe care l-am propus pentru dezvoltarea inteligentă a Timișoarei: www.idezvoltare.ro/program-pentru-dezvoltarea-timisoarei. Acesta cuprinde o multitudine de instrumente care pot susține continuitatea activităților locale în condițiile limitării contactului fizic între actorii comunității: aplicație pentru depunerea și rezolvarea actelor online, platformă integrată pentru colaborarea interdepartamentală în interiorul administrației publice, aplicație pentru sondarea populației, aplicație pentru facilitarea economiei partajate (”sharing economy”), platformă pentru internaționalizarea afacerilor autohtone, aplicație multivalentă de mobilitate pentru telefon mobil, detecție automată a defecțiunilor și a citirii contoarelor în rețelele edilitare, irigare inteligentă automatizată a spațiilor verzi, platformă HoReCa pentru sincronizarea stimulatorie a cererii cu oferta, sisteme e-sănătate și tele-medicină, aplicație pentru monitorizarea în timp real a folosirii capacităților spitalicești, platforme e-învățare și e-educație, platforme e-cultură, aplicație dedicată asigurării la distanță a serviciilor pentru categoriile speciale de cetățeni și turiști (ex. persoane cu dizabilități sau în vârstă), aplicație modernă pentru distribuirea cunoașterii și a informațiilor către populație (ex. alerte și atenționări), facilități pentru auto-organizare și crowd sourcing ș.a.

În ceea ce privește companiile private, tot pentru aceleași rațiuni de limitare a întâlnirilor față în față, reducerea costurilor, eficientizarea activităților și creșterea performanțelor există deja pe piață și se folosesc:

Mai adaug că puține instituții publice din România s-au pregătit pentru astfel de situații limită precum cea generată de pandemia COVID-19, implementând – conștient sau inconștient – soluții care să reducă contactul direct între rezidenți. De exemplu:

  • primăria comunei Ciugud din județul Alba a implementat deja și dat în folosință un sistem e-învățare în școală;
  • primăria municipiul Timișoara, instituțiile subordonate și societățile din care consiliul local face parte facilitează online / electronic: sesizări cu geo-localizare, depunere și rezolvare a unor acte (prin aplicația mobilă ”Primăria Timișoara” – funcționează cu unele sincope), vizualizare patrimonială și plăți de taxe și impozite (aplicația ATLAS – cu tehnologie veche, dar funcțională) și plata parcării;
  • primăria municipiului Cluj-Napoca a introdus un sistem online de preluare și distribuire internă spre rezolvare a cererilor rezidenților (notă: sistemul se va transforma într-o hologramă, proiectul fiind deja demarat), precum și alte facilități online;

Dacă veți căuta pe internet astfel de soluții în administrațiile publice locale din România, din păcate nu veți găsi prea multe (exceptând sistemele de plată online).

Știu antreprenori autohtoni care au dezvoltat soluții inteligente / digitale ca cele amintite mai sus, dar care se confruntă cu probleme financiare acute din lipsă de contractare. Nu mai detaliez că există mulți furnizori redutabili de soluții dedicate pe piața internațională, deci ofertă este…

Așadar, sper să ne trezim și să știm ce e făcut în următoarele decenii, dacă vrem să întâmpinăm pregătiți provocările de toate felurile care se întrevăd.

PS: Mai jos găsiți un exemplu de sistem redutabil (IBM) pentru managementul situațiilor de urgență, implementat deja în mai multe orașe ale lumii. Se observa clar cât de mult ajută soluțiile inteligente integrate atunci când se produc evenimentele nedorite. Un astfel de sistem poate fi folosit cu succes și în cazul pandemiilor. E bine să conștientizăm acest lucru… și să influențăm / acționăm fiecare în sensul implementării acestuia în comunitățile noastre.

29ian.

Prezentarea publică: O nouă viziune pentru Timișoara (video)

by Marian Constantin VASILE

Evenimentului public pe care l-am organizat la Timișoara în data de 20 ianuarie 2020 este redat în cele ce urmează.

În cadrul acestuia, mi-am prezentat viziunea pentru dezvoltarea Timișoarei, bazată pe patru piloni: noutate, continuitate, potențial și participare. Bineînțeles, prezentarea a reprezentat o sinteză și nu o expunere completă a tuturor aspectelor implicate.

Sper ca perspectiva mea de dezvoltare a Timișoarei să constituie un factor de inspirație pentru actorii societății civile, astfel încât să întărim sau să inițiem parteneriatele care sunt necesare pentru implementarea proiectelor vizate și să accelerăm evoluția urbei în care trăim.

E necesar să prindem din urmă celelalte orașe ale țării care demonstrează un trend ascendent pronunțat, orașe în care implicarea voluntară a cetățenilor, ONG-urilor, mediului de afaceri și universităților este la cote înalte, fiind deopotrivă stimulată și susținută de administrațiile publice locale ale acestora.

 

În primă parte a evenimentului:

  • am argumentat motivația pentru organizarea acestui eveniment;
  • am prezentat pe scurt potențialul de dezvoltare a Timișoarei;
  • am întreprins o analiză comparativă a Timișoarei în relație cu municipiile Cluj-Napoca și Oradea;
  • am descris rezultatele cercetărilor doctorale efectuate în Timișoara, incluzând așteptările cetățenilor.

 

 

În a doua parte, am prezentat cei patru piloni ai abordării, viziunea, misiunea, prioritățile și principiile declanșatoare, beneficiile întrevăzute, precum și obiectivele, direcțiile și măsurile generale de dezvoltare.

 

 

Partea a treia a constituit o incursiune în esența celor 13 piloni de dezvoltare propuși, într-o manieră aerisită – folosind în primul rând imagini.

 

 

În partea a patra am descris formatul celor 13 piloni de dezvoltare și detalii de conținut pentru trei dintre aceștia, pe ariile: mobilitate, energie și clădiri / spații / infrastructură / utilități publice.

 

 

La final, pe parcursul ultimei părți, am reliefat câteva dintre soluțiile inteligente & sustenabile implementate în orașele lumii (inclusiv România), împreună cu beneficiile acestora și potențialul cert de recuperare a investițiilor aferente. De asemenea, am prezentat oportunitățile și capacitățile suplimentare create de guvernarea participativă, una dintre metodele excelente (chiar unice) de a accelera dezvoltarea urbană într-un mod sănătos și atractiv.

 

 

PS: O parte a materialului scris pe care l-am folosit în cadrul evenimentului se găsește aici: www.idezvoltare.ro/program-pentru-dezvoltarea-timisoarei.

 

20ian.

O nouă viziune pentru Timișoara. Prezentare publică

by Marian Constantin VASILE

Astăzi voi prezenta o viziune nouă pentru dezvoltarea Timișoarei, ca și contribuție pentru bunăstarea comunității noastre pe termen lung. Experiența administrativă personală acumulată de-a lungul anilor și studiile doctorale finalizate cu succes pe tema orașelor inteligente, mă pun în poziția și datoria de a face acest demers.

Sper ca această prezentare să constituie un factor de inspirație pentru actorii societății civile, astfel încât să întărim sau să inițiem parteneriatele care sunt necesare pentru implementarea proiectelor vizate și să accelerăm evoluția urbei în care trăim.

E necesar să prindem din urmă celelalte orașe ale țării care demonstrează un trend ascendent pronunțat, orașe în care implicarea voluntară a cetățenilor, ONG-urilor, mediului de afaceri și universităților este la cote înalte, fiind deopotrivă stimulată și susținută de administrațiile publice locale ale acestora.

În ceea ce mă privește, voi susține o prezentare de 30 de minute, atingând următoarele puncte:

  • necesitatea îmbunătățirii paradigmei de dezvoltare a comunității noastre;
  • radiografia și potențialul dezvoltării Timișoarei;
  • noua viziune, bazată pe: noutate, continuitate, participație și valorificarea întregului potențial;
  • programul de dezvoltare propus pentru Timișoara în luna decembrie 2019, bazat pe 13 arii de acțiune;
  • prioritățile declanșatoare, principiile inteligente & sustenabile și beneficiile generate de noua abordare;
  • exemple de soluții inteligente (incl. sustenabile și reziliente) folosite în lumea largă.

Invitații mei speciali, membri ai Mișcării Sinergiste vor pleda pentru participarea societății civile în implementarea unui nou proiect de țară și buna credință în politică & administrație, descriind totodată pașii concreți pentru îndeplinirea dezideratele pe care ni le dorim cu toții după 1989.

A doua parte a evenimentului va fi o sesiune de întrebări și răspunsuri, care va consolida sau demonta ideile speaker-ilor și va naște subiecte la care va trebui să găsim soluții împreună.

Vă aștept cu drag și interes în număr cât mai mare!

Marian Constantin VASILE.