LOADING...

Măsuri anti-emigrare

Este îngrijorător faptul că tot mai mulți tineri pleacă sau se gândesc să plece din România, mai ales coroborând acest fenomen cu sporul natural negativ al țării noastre. Iată câteva articole în acest sens: link1, link2 și link3.

 

În ultima vreme, m-a frapat numărul tinerilor cunoscuți ce părăsesc țara, unii fiind îndemnați chiar de părinții acestora – ex. unul dintre directorii apreciați ai unei instituții publice mi-a relatat nu demult că și-a îndemnat copilul să plece, pentru a se forma într-un mediu mai civilizat și evoluat.

 

Acum două săptămâni, un director și un manager de multinaționale mi-au dezvăluit că intenționează să părăsească România, dar nu înainte de a candida la alegerile locale, pentru a încerca să schimbe în bine unitățile administrativ-teritoriale din care fac parte. Aliniat la această intenționalitate, tot mai mulți apropiați mi-au destăinuit că doresc să participe la îmbunătățirea vieții comunităților locale, dar că nu identifică pârghiile necesare pentru a se implica.

 

Una dintre concluziile pe care le-am desprins este că, pentru a reține cetățenii ”acasă”, nu este suficient să le asigurăm condiții bune de trai (care oricum niciodată nu pot fi satisfăcute complet), ci este important ca aceștia să se simtă parte a unui tot, a unei societăți unite ce întrevede direcția bună de dezvoltare a localității în care trăiește sau activează, statu-quo cu care voiește să se mândrească. Mai mult, cetățenii doresc să fie respectați, cooptați în deciziile administrative, motivați, valorificați pentru ceea ce sunt, sprijiniți în inițiativele proprii, implicați în acțiunile comunitare și, în definitiv, să se simtă împliniți prin ceea ce fac.

 

Este astfel nevoie de sporirea sentimentului de apartenență și mândrie locală (ex. cu ajutorul tradițiilor și a brandurilor locale – vezi Festivalul Untold din Cluj-Napoca), de un sistem valori compatibil cu ADN-ul comunitar local și care să fie cu adevărat aplicat și ”trăit”, de o cultură înaltă care să satisfacă și să motiveze eul cetățenilor atenți la propria evoluție (n.a. nu mă refer aici doar la cultura de natură artistică), de implicarea reală a cetățenilor într-o ”mare familie” – prin instruire, informare (inclusiv punerea la dispoziție a datelor deschise), consultare, co-creare, facilitare a barcamp-urilor autonome și alte metode guvernare participativă.

 

Sub auspiciile tehnologizării și ale globalizării, conștiința individuală și colectivă a populației s-a ”trezit” mai mult sau mai puțin și nu mai încape în matca existentă acum câteva zeci sau sute de ani.

 

De aceea, demnitarii și administratorii publici sunt datori să trateze problematica reținerii ”acasă” a populației – îndeosebi a celei tinere (mai curioasă, nerăbdătoare, cutezătoare, dinamică și informată – inclusiv cu știri false) – dintr-o perspectivă mult mai amplă. Aceștia trebuie să folosească studiile profesioniste existente sau să comande altele specifice (ex. Studiu despre tinerii din România. 2018 / 2019), să definească pragmatic și ambițios o viziune / o strategie / un plan de acțiune, să adopte o abordare integrată & multidisciplinară și să implementeze în mod competent demersurile convenite, implicând toate organizațiile de profil care pot ajuta în acest sens (unele pro-bono, fiind cointeresate, ex. universitățile).

 

Conform lucrărilor științifice de specialitate, comunele / orașele / județele e nevoie a fi gestionate de către administrațiile publice prin prisma integratoare a următoarelor roluri, toate relevante pentru asigurarea sustenabilității (având importanță în atragerea și reținerea capitalului uman):

  • strateg,
  • reglementator,
  • promotor,
  • gazdă, inclusiv pentru turiști și persoanele cu activități temporare / aflate în tranzit,
  • organism centrat pe nevoile și interesele rezidenților,
  • investitor, inclusiv în abilități și expertiză,
  • conector,
  • administrator digital și
  • furnizor și consumator de date.

Luând în discuție – spre exemplificare – ultimul rol menționat, acela de furnizor și consumator de date, este clar că acesta este crucial pentru orice tânăr dornic de cunoaștere și afirmare, orice persoană motivată să contribuie la bunăstarea comunității locale sau orice rezident care dorește să întreprindă o afacere privată (fie el cetățean sau organizație).

 

Dacă e să ne referim în cele ce urmează la Timișoara, există o strategie pentru tineret validată în anul 2014 și un Consiliu Consultativ pe Probleme de Tineret, dar personal nu am identificat ecourile unor acțiuni majore cu privire la acest segment demografic. Fundația Județeană pentru Tineret Timiș ne-ar putea preciza mai multe despre eficiența și impactul acestora, fiind o organizație ce derulează proiecte specifice. Notă: câteva dintre activitățile FITT sunt menționate în emisiunea TVR Timișoara din data de 11 februarie 2020 dedicată subiectului emigrării tinerilor (începând cu minutul 37:12), emisiune la care am participat și eu.

 

Pentru a elucida cu onestitate situația migrării populației locale, se pot realiza diverse analize comparative, precum cea care vizează municipiile Timișoara și Cluj-Napoca, luând în considerare indicele de magnetism calculat în anul 2017 de Banca Mondială, trendul populației cu domiciliu, a numărului de angajați sau cel al turiștilor (vezi www.idezvoltare.ro/program-pentru-dezvoltarea-timisoarei, slide-urile 4 și 5), existența bugetării participative (Timișoara – nu, Cluj Napoca – da), feedback-ul societății civile și a mediului de afaceri cu privire la susținerea asociațiilor și a firmelor etc.

 

Dacă se dorește o analiză și mai în profunzime, e nevoie să fie identificate așteptările cetățenilor cu privire la dezvoltarea locală, a căror satisfacere influențează direct sau indirect rămânerea rezidenților în localitate. Pentru Timișoara, studiile doctorale pe care le-am întreprins din a doua jumătate a anului 2018 arată că timișorenii își doreau/doresc un oraș sustenabil, verde & ecologic, digital și axat pe informații & cunoaștere (în această ordine, ultimele trei caracteristici fiind practic la egalitate). În ceea ce privește pilonii inteligenți, cei mai importanți au fost numiți de către timișoreni a fi: guvernarea, mediul, mobilitatea și economia (în această ordine, ultimele trei fiind comparabile ca scor obținut). În acest caz, inteligența pilonilor nu presupune doar utilizarea tehnologiilor moderne, ci comportă de asemenea centrarea pe rezidenți și abordarea locală adecvată (ex. conform ADN-ului identitar și pregătirii populației locale) pentru asigurarea beneficiilor vizate.

 

Astfel, guvernanții locali și naționali ar trebui să țină cont de aceste doleanțe specifice timișorenilor (și altele identificate prin intermediul studiilor de specialitate), pentru că, până la urmă, percepția de îndeplinire sau nu a acestora determină decizia localnicilor de a rămâne sau nu în Timișoara.

 

În final, enumăr câteva dintre măsurile locale care pot fi implementate pentru asigurarea condițiilor de trai ale cetățenilor, sporirea sentimentului de apartenență și motivarea-implicarea acestora:

 

  1. Guvernare: sisteme e-Guvernare, plăți electronice și digitale, sondaje online (decizionale), facilități fizice și digitale pentru co-creare, website modern pentru primărie (cu motoare de căutare inteligente), furnizare a datelor deschise utile rezidenților de orice fel, bugetare participativă (vezi proiectul-pilot implementat în Cluj-Napoca – solicitat de cetățeni – privind amplasarea pubelelor inteligente) ș.a.;

 

  1. Economie: incubatoare de afaceri cu facilități atractive, platformă dedicată pentru colaborarea cu firmele (inclusiv unele servicii gratuite), scheme de ajutor, spații de cazare pentru angajații externi (ex. implementate în PPP), oferirea datelor deschise folositoare mediului de afaceri, încurajarea economiei partajate (”shared economy”), internaționalizarea afacerilor autohtone ș.a. (notă: Cluj-Napoca deține cu 40.000+ mai mulți angajați decât Timișoara);

 

  1. Mobilitate: sistem inteligent de transport (cu toate aspectele implicate), flotă modernă de transport, centre și zone intermodale de transport veritabile, parcări suficiente și/sau inteligente (inclusiv în afara orașului și de-a lungul inelelor de circulație), sisteme convenabile pentru închirierea bicicletelor (notă: nu doar pentru 1h cum este în Timișoara), prioritate pentru transportul în comun, transport școlar în condiții de siguranță care să acopere toate cartierele, aplicație inteligentă pentru telefon mobil (inclusiv pe platforme tip Google) ș.a.

 

  1. Clădiri și infrastructuri publice: locuințe ANL (oferite conform unor condiții demografice și de specializare strategice), rețele de termoficare și apă-canal moderne (inclusiv cu funcțiuni inteligente pentru asigurarea optimizărilor de orice fel), piețe comerciale cu dotări moderne, străzi echipate multivalent pentru asigurarea tuturor tipurilor de activități (comerciale, turistice, de agrement etc.), clădiri publice echipate corespunzător pentru interacțiunea cu cetățenii ș.a.

 

  1. Mediu înconjurător: spații verzi în toate cartierele (irigate inteligent), ecosisteme simbiotice artificial-naturale ergonomice și cu efecte sociale-psihologice considerabile, colaborarea cu ONG-urile dedicate protecției mediului, eliminarea poluării de orice fel (ex. olfactive, fonice), asigurarea curățeniei în spațiile publice, facilitarea economiei circulare (notă: creează job-uri noi) ș.a.;

 

  1. Turism (inclusiv rezidenții beneficiază): branduri turistice de anvergură, card turistic (pentru transport, cumpărături, acces public etc.), ceasuri inteligente turistice, info-centre dotate modern, parcuri de distracție, aplicație turistică inteligentă pentru telefon mobil, ecrane de informare și operațiuni utile, platformă de facilitare a activităților HoReCa ș.a.;

 

  1. Sănătate și sport: spitale moderne și fără riscuri de contaminare, sisteme e-sănătate și telemedicină (inclusiv parteneriate cu spitale din străinătate), îngrijire la domiciliu, platformă pentru servicii medicale voluntare, beneficii pentru atragerea și reținerea celor mai buni medici, facilități și programe sportive de masă, platformă pentru trai sănătos (ex. sfaturi pentru nutriție oferite de parteneri) ș.a.;

 

  1. Educație: clădiri primitoare pentru orice activitate educațională (inclusiv mai multe grădinițe), sisteme e-Educare și e-Învățare (vezi soluția comunei Ciugud din județul Alba), programe de deschidere a orizontului tinerilor (ex. Eurodyseey), burse școlare (inclusiv cu susținerea mediului de afaceri), încurajarea învățământului dual, transport școlar atractiv, sisteme de reconversie profesională (în parteneriat) ș.a.;

 

  1. Apartenență, cultură, artă etc: identificarea și valorificarea ADN-ului identitar în toate activitățile locale (inclusiv considerând trendurile), susținerea brand-urilor autohtone (ex. prin concursuri cu premii), amenajarea și dotarea de ultimă generație a teatrelor și cinematografelor, încurajarea manifestărilor culturale locale, integrarea reală a minorităților, modernizarea clădirilor și facilităților comuniste ș.a.;

 

  1. Condiții de trai și siguranță: posibilități multiple de petrecere a timpului liber (pentru toate vârstele), oferirea facilităților moderne în spațiile publice (ex. WIFI, încărcare telefoane, iluminat adaptiv), asigurarea accesibilității pentru toți rezidenții la serviciile publice (ex. persoane cu dizabilități / seniori în baza unor aplicații pentru telefon mobil), dispersia uniformă a facilităților publice, asigurarea condițiilor de siguranță vs. infracțiuni / risc de accident pietonal / instabilitate copaci și clădiri, sisteme de alarmare în cazuri critice ș.a.;

 

  1. Populație și societate civilă: platformă de identificare a oportunităților de dezvoltare personală, distribuirea cunoașterii, stimularea colaborării și creativității & inovării sociale, atragerea și păstrarea talentelor, educarea atitudinilor civice și sustenabile (ex. prin intermediul gamification), operaționalizarea reală a consiliilor consultative de cartier și de specialitate, implementarea metodelor de guvernare participativă, valorificarea informațiilor venite din partea populației, aplicație pentru colaborarea cu asociațiile de proprietari ș.a.

Mai multe detalii despre astfel de măsuri și soluții concrete puteți găsi aici: www.idezvoltare.ro/program-pentru-dezvoltarea-timisoarei.

 

În concluzie, reținerea și distribuirea uniformă a populației în localitățile României în această eră a globalizării ce impune lupta pentru resursele de orice fel (inclusiv umane), necesită o viziune multilaterală, integrată și ambițioasă, bazată pe analizarea și înțelegerea profundă a fenomenului emigrației și care să fie implementată programatic și pragmatic, împreună cu toate organizațiile co-interesate.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *