LOADING...

Propunere pentru îmbunătățirea performanței Colterm S.A.

Un prieten din liceu și un coleg din PLUS m-au întrebat zilele trecute care cred că sunt soluțiile pentru scoaterea societății Colterm S.A. din situația critică în care se află. De aceea m-am decis să scriu acest articol-blog.

 

Ce trebuie știut de la bun început – pentru a fi corecți în raționament – este că societatea Colterm S.A. a pornit pe drumul retehnologizării de ani de zile, însă mai are multe și complexe aspecte de îmbunătățit. Va fi nevoie de radiografierea profesionistă și publicarea transparentă a situației societății, definirea unei strategii vizionare și transpunerea competentă a acesteia în practică. Câteva exemple privind dotarea cu tehnologie modernă sunt:

  • sistem SCADA (control de supraveghere și achiziție de date) parțial implementat;
  • camere de comandă & control digitalizate în CET-uri;
  • unități de producție automatizate (gestionate de un singur operator);
  • cazane retehnologizate atât pentru cărbune cât și pentru gaz;
  • aplicații digitale pentru managementul incidentelor & managementul operațiunilor de mentenanță;
  • 3 centrale de cartier cu co-generare (ce produc căldură și curent) etc.

 

În privința măsurilor punctuale de îmbunătățire, consider că sunt necesare cel puțin următoarele demersuri:

 

  • susținerea în continuare a implementării proiectelor cu fonduri europene deja demarate (în orice fază ar fi acestea) în scopul retehnologizării CET-urilor, a rețelei de transport & distribuție și a societății în sine;

 

  • obținerea sprijinului guvernamental pentru investiții și funcționare (au existat probleme în acest sens în ultimii ani, dar consider că o abordare mai transparentă ar crește șansele de accesare a acestor fonduri);

 

  • implementarea contorizării inteligente, pentru automatizarea activităților aferente – ex. citire la distanță a contoarelor / facturare automată (ex. beneficii: reducerea numărului de angajați Colterm), obținerea și compilarea de informații precise pe diverse categorii geografice și funcționale – inclusiv pentru facturarea cu acuratețe a consumului (ceea ce ar spori suplimentar încrederea clienților și ar ajuta la retenția sau atragerea acestora), luarea celor mai bune decizii de optimizare investițională / operațională și reducerea a cheltuielilor în baza informațiilor digitale disponibile în timp real (atât pentru Colterm, cât și pentru clienți);

 

  • continuarea implementării sistemului de contorizare individuală cu distribuție pe orizontală (doar în câteva zeci de blocuri există în acest moment) – ceea ce va conduce la fidelizarea clienților și reducerea energiei termice consumate de aceștia;

 

  • implementarea completă a sistemului de detectarea automată la distanță a defecțiunilor prin montarea de senzori în punctele cheie ale rețelei de termoficare, ceea ce va conduce la identificarea imediată a problemelor și intervenția reparatorie relativ-exactă (locație) – toate acestea determinând în timp o eficientizare a prețurilor la clienți și a cheltuielilor pentru Colterm; notă: a fost implementată parțial această soluție (prin conducte preizolate cu fire de detecție), dar sistemul de detecție a defecțiunilor nu funcționează din cauza întreruperilor pe anumite zone în care nu există fire de detecție;

 

  • implementarea completă și integrată a controlării & comandării la distanță a centralelor de cartier (pentru a lucra fără operator) și a rețelei de termoficare (ex. prin extinderea sistemului SCADA existent) pentru eficientizarea tuturor activităților și reducerea cheltuielilor de funcționare;

 

  • implementarea mai multor stații de co-generare și vânzarea energiei electrice în cantități mai mari către comunitatea locală (prin promovare profesionistă și apel la atitudine civică) sau pe piața liberă – aceste venituri vor susține cheltuielile de investiții și funcționare; notă: Colterm tocmai a implementat astfel de soluții în 3 din cele 7 centrale de cartier existente la momentul de față;

 

  • implementarea soluțiilor dedicate folosirii surselor regenerabile de energie (ex. solară, geotermală, biogaz, biomasă) pentru uz propriu sau stimularea agentului termic – această măsură va conduce la reducerea considerabilă a costurilor / cheltuielilor pentru Colterm, dar și pentru clienți (în timp); nota1:, Colterm a implementat și pus deja în funcțiune o centrală de cartier care este folosită pentru producția apei calde menajere folosind energie solară; nota2: există o temă de proiectare pentru folosirea apei termale de către Colterm, dar în 2019 existau probleme privind dreptul de exploatare a pânzei freatice termale;

 

  • construirea unui incinerator ecologic de deșeuri FINALE (care nu mai pot fi folosite în economia circulară) și a unui digestor aerob & anaerob (pentru obținerea biogazului, în colaborare cu Aquatim) în scopul obținerii și valorificării energiei pentru stimularea agentului termic – soluția va conduce la reducerea cheltuielilor Colterm; notă: un studiu de fezabilitate trebuie să se fi finalizat de curând în Colterm, care să indice cea mai bună soluție pentru a valorifica deșeurile din punct de vedere energetic;

 

  • implementarea unei stații de pompare a apei calde, plasată la mijlocul Timișoarei, dedicată eficientizării transportului și distribuției energiei termice către toate cartierele Timișoarei (mai ales cele din nord) – soluția va conduce la reducerea cheltuielilor pentru Colterm; notă: nu cred că se justifică investiția într-un CET Nord pentru Timișoara (așa cum doresc unii angajați ai societății), în condițiile unei rețele de termoficare ce ar fi recondiționată & izolată termic și ale existenței stației de pompare amintite;

 

  • implementarea de recuperatoare de căldură în procesul de producție a energiei termice, care sunt inexistente în momentul de față (pentru că necesită investiții mari) – ar determina eficientizări masive; notă: probabil că aceste recuperatoare ar putea fi implementate cu fonduri nerambursabile sau în parteneriat cu alte firme private, care să își recupereze în timp investiția și să obțină profit;

 

  • implementarea unui sistem de calculare în timp real a tuturor indicatorilor de stare și performanță (nu numai a unei părți a indicatorilor operaționali), astfel încât să fie facilitată luarea celor mai bune decizii pentru intervenție și îmbunătățire;

 

  • optimizarea organigramei și a fluxurilor de activitate ale Colterm folosind recomandările specialiștilor (vezi măsurile generale propuse mai jos);

 

  • instruirea personalului (inclusiv prin accesarea fondurilor europene specifice); notă: știu sigur că unii angajați (ex. angajați noi) ai societății primesc sarcini și inclusiv răspundere legală pentru care nu posedă competență și nici nu beneficiază de mentorat din partea colegilor;

 

  • îmbunătățirea contractelor de prestări servicii și achiziție produse (ex. cărbune sau gaz, în relație cu puterea calorică / preț / timpi de livrare etc.);

 

  • implementarea unui sistem integrat ERP care să înglobeze și să coreleze toate sistemele / aplicațiile digitale actuale și viitoare, pentru o mai bună gestiune a resurselor materiale, umane, financiare ș.a.m.d.

 

 

Iată măsurile generale propuse:

  • realizarea unui audit extern de către specialiști (inclusiv internaționali), la care aș participa personal (am condus multiple audituri în companiile multinaționale, atât în departamentele operaționale, cât și în cele suport); acest audit ar trebui să ia în considerare inclusiv studiile existente realizate pentru Colterm (ex. cel executat de AMET în anul 2016 cu privire la identificarea și analizarea pierderilor energetice); obținerea unui set de recomandări din partea specialiștilor;

 

  • publicarea rezultatelor auditului în mod transparent (către societatea civilă și potențialii parteneri) pentru clădirea încrederii pe termen lung în privința acțiunilor întreprinse;

 

  • conturarea a 3-4 direcții generale de acțiune (cu fișă de risc pentru fiecare, incluzând riscul rezidual rămas după implementarea măsurilor), care să intre în consultare publică largă și sinceră, pentru atragerea sprijinului comunității locale în privința viitoarelor acțiuni preconizate;

 

  • efectuarea unui sondaj de opinie pe cartiere și agenți economici / instituții publice / alte organizații, astfel încât să poată fi realizată o personalizare geografică și funcțională a viitoarelor soluții;

 

  • colaborarea reală cu Asociația pentru Managementul Timiș (AMET), Institutul de Energii Regenerabile, universitățile și celelalte organizații de profil, pentru a obține expertiză și recomandări suplimentare, inclusiv în perspectiva unor parteneriate pe termen lung;

 

  • realizarea unei analize cost-beneficiu profesioniste pentru măsurile ce ar urma să fie implementate (optimizări, echipare și dotare, construcții etc.) în urma colectării recomandărilor specialiștilor și a compilării rezultatelor consultării publice;

 

  • identificarea ratei de returnare a investiției (ROI) pentru fiecare din măsurile ante-menționate;

 

  • explorarea tuturor surselor aducătoare de venituri proprii, în mod autonom, ex. stații de cogenerare pentru producerea și vânzarea de curent electric (există deja, dar prea puține), surse regenerabile (ex. biogaz, biomasă, energie solară sau geotermală – Timișoara fiind pe o pungă de apă termală, e adevărat însă că nu la temperaturi foarte ridicate) sau economie circulară (valorificarea tuturor resurselor Colterm în circuit pseudo-închis și încasarea banilor pentru deșeurile nefinale, de ex. care sunt pretabile unor întreprinderi ca și materie primă); notă: cenușa ultra-fină de electrofiltru se valorifică deja prin vânzarea către o fabrică de ciment, cealaltă cenușă și zgura fiind doar depozitate la Utvin, nefiind astfel incluse în economia circulară;

 

  • crearea de scenarii profesioniste în baza prognozelor de debranșare și a analizelor comerciale & de marketing care să vizeze trendurile probabile de reținere a clienților și de (re)cuplare a rezidenților de orice fel (ex. cetățeni, instituții publice, fabrici);

 

  • definirea unui plan de acțiune / îmbunătățire, bazat pe priorități și eșalonare în timp, precum și crearea unei echipe multidisciplinare pentru implementare (de tip task force);

 

  • stabilirea de parteneriate pe termen lung cu companiile private (parteneriate private-private sau publice-private), ex. pentru realizarea de investiții comune și împărțirea profitului (o variantă ar fi în sensul implementării economiei circulare pe toate palierele) sau pentru obținerea de know-how, capacități suplimentare de intervenție / lucru, resurse inaccesibile în mod individual ș.a.m.d.; nota1: există deja unele colaborări cu Aquatim și Retim, dar acestea e necesar a fi extinse, ex. cu Aquatim pentru exploatarea nămolului din stațiile de epurare & obținerea biogazului, iar cu Retim pentru exploatarea și valorificarea energetică a deșeurilor (a fost deja preluată fosta stație de sortare a deșeurilor a Retim începând cu luna noiembrie 2018); nota2: din păcate, firma International Recycling Energy S.A. în care Colterm era acționar este în faliment, iar această firmă ar fi putut să fie valorificată în multiple forme de parteneriat;

 

  • implementarea planului de acțiune / îmbunătățire și raportarea regulată a progresului (inclusiv către comunitatea locală în mod transparent), în baza unui set de indicatori de performanță definiți fără echivoc în prealabil;

 

  • atragerea societății civile în tot acest proces de reabilitare a societății Colterm S.A., prin câștigarea încrederii (vezi mai sus) și oferirea de perspective pe termen mediu și lung, ex. făcând apel la nedecuplarea cetățenilor / organizațiilor de la sistemul centralizat de termoficare (sau chiar recuplarea acestora) și cumpărarea de energie electrică de la Colterm, eventual obținerea de donații prin metoda crowdfunding într-o fază mai târzie (când au fost produse rezultate demonstrabile prin intermediul planului de acțiune / îmbunătățire);

 

Soluțiile tehnice amintite se aplică deja în alte state / orașe, ajutând la optimizarea activităților (ex. producerea, transportul și distribuția energiei termice), precum și a costurilor și cheltuielilor generale. Este, de asemenea, de la sine înțeles faptul că toate soluțiile adoptate ar trebui să fie ecologice.

 

În orice caz, toate eforturile întreprinse vor trebui canalizate în așa fel încât să se alinieze la ambițioasa inițiativă ”A European Green Deal, luând în considerare recomandările Comisiei Europene precum folosirea apei termale (vezi aici), având în vedere că nu peste mult timp vom fi nevoiți să renunțăm la folosirea cărbunelui.

 

PS1: În caz că nu am folosit termenii și conceptele tehnice exacte în descrierea de mai sus, este pentru că nu sunt specialist / expert în domeniul energetic, însă imaginea de ansamblu asupra situației îmi permite să fac aceste propuneri personale pentru îmbunătățirea Colterm.

PS2: Unele din informațiile tehnice prezentate mai sus au fost identificate la finalul anului 2018 în cadrul studiilor doctorale proprii, fiind posibil ca acesta să fi evoluat între timp într-un sens sau altul.

 

Mai jos atașez câteva clipuri sugestive pentru articol.

 

 

Comments (7)

Masuri logice si de bun simt (tehnic)…accentul pus pe reducerea pierderilor uriase atat de agent termic, cat si de caldura intr-o retea veche.
In Brasov am vazut o solutie cu un randament excelent si costuri foarte mici…se asociau un grup de blocuri invecinate si faceau o centrala comuna pe gaz , intr-o constructie anexa, s-a folosit instalatia veche retea si s-au montat repartitoare.

Văd că știți foarte multe ce se poate face pentru ca ,COLTERM să funcționeze eficient !Ce știți despre grupa de muncă care se dă preferențial foștilor angajați ? V-ati atras antipatia chiar a colegilor voștri care văd că nu mai faceți nimic nici pentru ei "noi"care nu vă costă nimic !!!!!! Să fie incompetență?

Dle. Severian, mulțumesc pentru feedback. Nu am informații despre acea grupă de muncă.
PS: Eu în ultimii 3.5 ani – adițional muncii în sectorul privat – am activat în Consiliul Județean Timiș (vedeți aici cele 7 proiecte personale finanțate în anul 2019 la CJT: https://www.facebook.com/marianconstantin.vasile/posts/2392650877412976).

Este necesar un plan de management concret cu cifre reale, care sa porneasca de la situatia reala a COLTERM-ului!

Primul si cel mai important este schimbarea managementului care este setat pe furt . Economie 30% din cifra de afaceri. Ulterior stabilirea datoriilor reale si separarea datoriilor realizate prin furt, asteavtrebuie imputate. Si apoi se va face ceva. Pana atunci aici la Colterm se fura pe rupte si din orice contract

Oare cine a pus umarul la distrugetea COTERM-ului din pozitia pe care a avut-o?

Buna Marian,

Un caz de studiu ar fi centralele de ardere al deseurilor din Viena. Una dintre ele se afla aproape de centrul Vienei, insa technologizarea moderna evita poluarea.
https://www.wienenergie.at/eportal3/ep/channelView.do/channelId/-49106

Lasă un răspuns la Sergiu Gordea Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *